Nume
Parola
Vizualizări: 8186
În raioanele Călărași, Sîngerei și Nisporeni au fost realizate cu succes patru proiecte de adaptare la schimbările climatice
17 Octombrie 2016 — Mai multe gospodării țărănești din raioanele Călărași, Sîngerei și Nisporeni au beneficiat, în anul curent, de suport european pentru a-și îmbunătăți capacitățile de adaptare la schimbările climatice și a-și spori reziliența la efectele negative ale acestora. Activitățile au derulat în cadrul Proiectului „Suport pentru Procesul Național de Planificare a Adaptării Republicii Moldova la Schimbările Climatice”, realizat de Oficiul Schimbarea Climei, Ministerul Mediului, avînd suportul Agenției de Dezvoltare Austriacă/ADA și ghidarea din partea PNUD Moldova.

Unul dintre beneficiari este gospodăria țărănească „Agapie Radu” din satul Buda, raionul Călăraşi unde a fost construit un bazin de acumulare a apelor pluviale cu o capacitate de 16000 tone. Bazinul asigură cu o cantitate suficientă de apă pentru irigarea terenurilor pe care fermierii cultivă varză de toamnă, ardei și vînătă.

Potrivit fermierilor, în cadrul proiectului au reușit să dezvolte un sistem de irigare pentru 8 ha de teren agricol, să își sporească eficiența economică, să gestioneze rațional cheltuielile și să își îmbunătățească profitul. De asemenea, ei au menționat că în prezent, rezervorul de apă este dotat cu o pompă, cu ajutorul căreia se efectuează irigarea terenurilor din preajmă, iar pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor, au plantat arbori pe malurile bazinului de acumulare.

Costul total al proiectului a constituit 32,6 mii de dolari, iar pentru a beneficia de suport gospodăria a avut o cotă de finanțare.

Tot un bazin de acumulare a fost construit și în comuna Alexăndreni, s. Ţîpleşti, r-nul Sîngerei. Gospodăria Agricolă „Burcovschi-Grup” S.R.L a solicitat suportul Proiectului pentru a reuși să prelucreze în condiții de secetă 30 ha de teren. Astfel, a fost proiectat și construit un bazin de acumulare cu o capacitate de 56 000 tone, iar din anul 2017 acesta va avea cantitatea suficientă de apă pentru a acoperi necesităţile hidroameliorative pentru terenurile agricole din preajmă. De asemenea, fermierii au subliniat că bazinul de acumulare este în stare tehnică bună, la începutul verii din anul curent au realizat lucrări de consolidare a digurilor, au construit canalul de scurgere a apei, inclusiv fântâna pentru scurgerea totală a apei. Costul total al proiectului fiind de 43 mii de dolari.

Oamenii din localitățile Buda, raionul Călăraşi și comuna Alexăndreni, r-nul Sîngerei se consideră norocoși pentru că au învățat cum să se adapteze condițiilor de secetă și au reușesc să cultive legume în condiții de criză, atît pentru consumul propriu cît și pentru comerț. În total beneficiari ai acestor proiecte sunt mai mult de 1500 de cetățeni, inclusiv dintre aceștia circa 700 sunt femei.

Printre beneficiari este și gospodăria țărănească ”Ocară Ștefan Dumitru” din comuna Mărinici raionul Nisporeni, ce cultivă pomușoare de agriș. Pentru a asigura procesul de creștere și păstrare a plantației de agriș, directorul întreprinderii agricole și-a propus să utilizeze resurse regenerabile de energie în scopul asigurării unei furnizării de energie stabile și independente pentru întreprindere. Astfel, avînd suportul Proiectului au instalat panouri fotovoltaice pentru a reuși să producă anual circa 12 600 kWh și să compenseze cantitatea de energie consumată de instalația frigorifică și pompele ce asigură pomparea cantității de apă necesară pentru irigarea a 70 ha de teren agricol. Obiectivul principal fiind cultivarea anuală a cel puțin 3 tone de agriș și depozitarea și păstrarea producției în condiții adecvate pînă la realizare.

Potrivit directorului gospodăriei agricole, ei au reușit în condițiile climaterice de secetă să eficientizeze cheltuielile și păstreze nivelul de profit al gospodăriei, dar cel mai important e că au reușit să asigure și locuri de muncă pentru fermierii din localitate.

Cu scopul de a susține activitățile antreprenorilor în condițiile vulnerabile ale schimbărilor climatice, în cadrul Proiectului, a fost susținut și Incubatorul de Afaceri din or. Sîngerei, unde își dezvoltă activitățile 17 agenți economici din regiune.

În vederea sporirii independenței energetice a Incubatorului de Afaceri a fost instalat un sistem fotovoltaic ce produce anual 15 600 kWh și compensează cantitatea de energie consumată de agenții economici rezidenți în Incubator. Astfel, pentru energia consumată ei achită cu 40 la sută mai puțin decît pînă la instalarea sistemului fotovoltaic și reușesc să își dezvolte afacerea, oferind servicii calitative cetățenilor și înregistrînd profit. Dotarea Incubatorului cu un asemenea sistem fotovoltaic a costat circa 36,6 mii de dolari. Surse financiare oferite de ADA în cadrul Proiectului „Suport pentru Procesul Național de Planificare a Adaptării Republicii Moldova la Schimbările Climatice”.

Recent, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat racordarea la rețeaua centrală de distribuție a energiei electrice și a stabilit un tarif de 1,9 lei, fără TVA pentru energia electrică produsă de panourile fotovoltaice instalate la Sîngerei și raionul Nisporeni, ce au o capacitate de 13, 5 kw si 10,5 kw.

Pentru circa 14 mii de cetățeni ce beneficiază de produsele cultivate în gospodăria țărănească ”Ocară Ștefan Dumitru” sau utilizează serviciile Incubatorului de afaceri este importantă calitatea serviciilor oferite. Mai mult de jumătate din numărul total de beneficiari sunt femei, care consideră că prin asigurarea independenței energetice a întreprinzătorilor, se contribuie la stabilirea unui preț avantajos pentru consumatori. Astfel, beneficiarii au conștientizat că prin proiecte de adaptare la schimbările climatice pot să își îmbunătățească condițiile de viață, iar unii chiar să beneficieze de un loc de muncă la ei acasă.

Amintim, scopul Proiectului este de a asigura Republica Moldova să dispună de un sistem și capacități de planificare și bugetare pe termen mediu și lung al acțiunilor de planificare, iar obiectivul general al activităților realizate este de a spori gradul de conștientizare a cetățenilor și a reduce vulnerabilitatea populației și a sectoarelor cheie la impactul schimbărilor climatice.