Nume
Parola
Vizualizări: 513
Viorel Furdui: „Sistemul APL și reformele în ajun de alegeri: un pas înainte, unul înapoi și doi pe loc – dansul incertitudinii și așteptărilor continuă!”
13 Octombrie 2023 — La 5 octombrie a început campania electorală pentru toți cei care își propun să devină primari sau consilieri locali. În cadrul unui interviu cu directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, aflăm despre realitățile din administrația publică locală, despre ce au promis autoritățile centrale proeuropene, ce s-a realizat și ce restanțe trebuie înlăturate pentru a avea un sistem de administrație locală corespunzător standardelor și opțiunii noastre de integrare europeană.

Așteptările de la o guvernare proeuropeană au fost foarte mari…

Viorel Furdui: Așteptările din partea administrației publice locale, a specialiștilor în domeniul APL, inclusiv din partea CALM, care reprezintă majoritatea absolută a autorităților locale, într-adevăr, au fost mari. O dată cu venirea la cârma țării a unui partid proeuropean, au existat și încă mai există așteptări ca lucrurile să se schimbe spre bine. Respectiv, aceste așteptări erau alimentate de experiența anterioară a acestei forțe politice care, cu adevărat, a fost în opoziție și întotdeauna s-a manifestat ca promotoare a valorilor democratice și europene, unele dintre acestea fiind democrația locală, autonomia locală și descentralizarea. Plus la aceasta, în Parlament au ajuns mai mulți primari care au o experiență bogată și au activat în cadrul CALM-ului, respectiv au devenit parte a Parlamentului R. Moldova, ceea ce, la fel, a alimentat o mare speranță că lucrurile se vor mișca destul de repede și în direcția corectă. În afară de aceasta, atunci când a intrat în alegeri, acest partid a venit cu un program în care un subiect distinct a avut ca tematică descentralizarea și consolidarea autonomiei locale, dezvoltarea localităților etc. Toate aceste elemente au insuflat o mare speranță că lucrurile se vor schimba spre bine.

Nu avem cerințe prea mari de la guvernarea actuală în condițiile în care resursele sunt limitate, nu e de mult timp la conducerea statului, am fost afectați de războiul din Ucraina, de criza energetică, de pandemie, cel puțin acestea sunt justificările reprezentanților puterii...

Viorel Furdui: Prin prisma realităților de astăzi, dacă privim în urmă, la prima vedere am putea să recunoaștem că nu a fost atât de simplu, că așteptările au fost exagerate, că acest proces de reformă, de descentralizare, de consolidare a autonomiei locale, este unul mult mai complex și situația nu se poate schimba peste noapte, că lucrurile au fost influențate de aceste crize permanente în care a existat R. Moldova. Subliniez că toate aceste argumente pot și sunt aduse pentru a justifica lipsa realizărilor promise, iar acțiuni și reforme care erau prevăzute în documente de programe și angajamente asumate sunt multe, inclusiv din cele asumate înainte de alegerile parlamentare. Din acest punct de vedere unii pot spune că s-a făcut ce s-a putut. Însă, dacă privim lucrurile mai profund, sub aspectul că o guvernare atunci când vine la cârma unei țări trebuie să fie pregătită din toate punctele de vedere și, cel puțin, să vadă principalele probleme, direcții și să privească lucrurile strategic atunci, în opinia noastră, nu mai putem să acceptăm asemenea argumente și justificări. Deoarece administrația publică locală, situația în acest domeniu, descentralizarea, autonomia locală, dezvoltarea au fost și rămân a fi unele dintre cele mai mari probleme și priorități, credem că urma să fie o altă abordare, o atenție mai sporită față de acest domeniu. Din acest punct de vedere, aceste argumente precum că guvernarea nu a avut destule posibilități pentru a atrage suficientă atenție acestui domeniu nu rezistă, dacă privim lucrurile mai larg și într-un context concret.

Totuși, în cadrul Satului European și a Satului European Expres, de exemplu, foarte multe localități au primit finanțare pentru a implementa diverse proiecte, Fondul Rutier a fost descentralizat în proporție de 100%, au fost descentalizate complet taxele și impozitele locale și, cu siguranță, mai sunt realizări...

Viorel Furdui: Într-adevăr, dacă e să fim obiectivi, nu putem spune că lucrurile au o singură culoare. Au fost și lucruri pozitive, au fost și inițiative care au fost acceptate. Alta este întrebarea în ce măsură acestea au adus schimbări la nivel de sistem, au îmbunătățit lucrurile în domeniul administrației publice. Aceasta este o discuție separată, dar cred că aceste schimbări nu au fost suficiente. Acum vorbim despre percepția în administrația publică locală, iar ea este că s-ar fi putut face mult mai multe în acest domeniu. Dacă vorbim concret despre niște realizări, aș puncta câteva. În primul rând, după o perioadă foarte tensionată în administrația publică locală, de presiuni din partea factorilor politici, administrativi, ne aducem foarte bine aminte când primarii, aleșii locali erau supuși unor presiuni enorme și era o atmosferă foarte tensionată în APL, cu arestări, cu dosare, astăzi putem spune că atmosfera din APL s-a schimbat. Faptul că unii dintre colegii noștri menționează că unele practici de acest gen nu au fost eliminate definitiv și mai există anumite tentații ale unor guvernanți, în mod special din teritoriu, de a folosi în continuare aceste metode, de a încerca să utilizeze resursa administrativă sau alte pârghii folosite anterior în raport cu cei care aveau viziuni diferite, credem că mai degrabă se datorează unei culturi politice slabe și nivelului de cultură al unor reprezentanți din teritoriu. Probabil, ei nu au avut alte modele decât cele anterioare și unii încă încearcă să le folosească, ceea ce este regretabil. Totuși, trebuie să menționăm că, în general, atmosfera s-a schimbat.
O altă schimbare pozitivă, reprezintă faptul că de la început, după mai bine de un an de incertitudine, s-a schimbat relația dintre CALM și guvernare, au fost stabilite niște reguli de joc, a început comunicarea, a început să funcționeze Comisia Paritară, lucru extrem de important deoarece la baza căutării soluțiilor și avansării în procesul de reforme trebuie să fie dialogul. A început să funcționeze destul de bine mecanismul de avizare a actelor normative și astfel să îmbunătățim esențial mai multe proiecte de lege și de acte normative, regulamente, hotărâri de Guvern foarte importante. Unele dintre acestea vor fi adoptate în curând, cum ar fi Codul Urbanismului, legea cu privire la asociațiile de dezvoltare intercomunitară, alte acte în domeniul delimitării proprietății, evaluarea bunurilor imobile.
Dacă vorbim despre alte lucruri pozitive care s-au întâmplat, cum ar fi resursele pentru drumuri despre care ați menționat, într-adevăr, în bugetele locale au început să vină direct mai multe resurse pentru drumuri, mă refer la taxa pentru drumuri care cândva era parte a Fondului Rutier. Acum aceasta integral, în proporție de 100%, vine în bugetele locale. Pe lângă faptul că această taxă s-a dublat, ea poate fi folosită ca destinație generală, ceea ce înseamnă că este la latitudinea APL modul în care pot fi utilizați acești bani. Clar lucru că în mare parte ea este folosită pentru reparația drumurilor, construcția trotuarelor, alte infrastructuri conexe. Totuși, APL a obținut dreptul de a utiliza acești bani și în alte scopuri, cum ar fi cofinanțarea unor proiecte mai mari, ceea ce constituie un avantaj sau, în caz de necesitate urgentă, acestea sunt niște resurse financiare cu care pot fi acoperite alte necesități ale comunității, proiecte, lucrări sau chiar de menținere a activității aparatului primăriei etc. În opinia noastră este o schimbare pozitivă și necesară. În același context, merită a fi menționată și decizia de a descentraliza integral competența stabilirii limitelor maximale la taxele și impozitele locale. Ceea ce permite APL să-și edifice și coreleze mai adecvat, în conformitate cu realitățile existente din teritriu, politicile fiscale, economice și sociale locale.
O altă realizare importantă este faptul că s-a schimbat abordarea față de distribuirea fondurilor destinate investițiilor capitale. Satul European și Satul European Expres sunt două programe care au apărut fiind concentrate pe fonduri și noi am salutat această decizie și ne-am bucurat că s-a ținut cont de sugestiile noastre și localitățile au reușit să primească până la 10 milioane de lei pentru câte un proiect de dezvoltare. Respectiv, practic toate cele 680 de primării care au aplicat la primul program au beneficiat de finanțare, în dependență de prioritățile pe care le aveau. Aceasta a fost o abordare corectă și pozitivă deoarece indiferent de viziunile politice ale conducătorilor primăriilor, banii s-au dus în teritoriu după criterii foarte obiective.

În cazul Satului European Expres au existat discuții că s-au repartizat cele mai multe proiecte primarilor care reprezintă partidul de guvernare, deși în cadrul acestui program sumele au fost nesemnificative comparativ cu cele din Satul European.

Viorel Furdui: Am vorbit despre partea pozitivă și despre faptul că am salutat abordarea care a fost în cadrul primului program Satul European. Totodată, se pare că tentația aceasta de a folosi banii publici în scopuri politice încă mai persistă și, respectiv, în cazul satului European Expres sigur că au existat unele întrebări privind modul în care au fost repartizate resursele, au fost realizate și unele investigații, nu sunt doar niște impresii generale și ele arată că în acest caz totuși s-au comis unele greșeli din partea guvernării, atunci când s-a admis, poate chiar și parțial, implicarea factorului politic în distribuirea banilor, ceea ce a dus la reducerea gradului de încredere și la o discreditare a abordării inițiale.

Zilele trecute, Guvernul a anunțat majorarea salariilor pentru mai multe categorii de bugetari, iar autoritățile publice locale iarăși rămân cu aceleași salarii extrem de mici...

Viorel Furdui: Dacă am trecut deja la problemele care rămân actuale, trebuie să spunem că deși s-au produs schimbări pozitive destul de importante totuși, impactul lor a fost umbrit și redus simțitor, din cauza unei abordări incomplete, izolate și selective. Inclusiv prin punerea pe umerii APL a unor sarcini, fără acoperire corespunzătoare financiară. Aici, cu siguranță, un subiect important reprezintă anume salarizarea în domeniul administrației publice locale. Din păcate, avem impresia că guvernanții noștri, tradițional deja, așa și nu au realizat cât este de dezastruoasă situația în domeniul remunerării APL și cât este de important de a găsi soluții la acest capitol. În acest context este evident că situația este destul de tensionată în APL, mai ales că în ultima perioadă de timp au avut loc câteva acțiuni din partea Guvernului care au condus la creșterea esențială a salariilor conducătorilor din administrația publică centrală și, respectiv, recent a fost promovată o altă inițiativă prin care iarăși se încearcă creșterea remunerației, fapte pe care, în general, le susținem și sunt absolut necesare și corecte însă, din toate aceste acțiuni lipsește administrația publică locală iar în acest domeniu situația este într-adevăr gravă. APL de mai mulți ani este lăsată în afara atenției, iar acțiunile care au avut loc până în prezent în domeniul remunerației au fost unele foarte izolate și deseori greu de înțeles. Să ne amintim, de exemplu, de acordarea sporului salarial de 1300 de lei, dar tot din contul bugetelor locale, iar APL au fost puse într-o situație foarte complicată de a identifica aceste surse, inclusiv prin a reduce anumite programe de dezvoltare, ceea ce este o problemă foarte mare și care rezultă din alte greșeli asupra cărora nu s-a atras suficientă atenție și care inclusiv au generat această neînțelegere a importanței luării în considerare și a APL în toate aceste inițiative de motivare prin salarizare.
Noi credem că prima problemă a acestei guvernări este că din start nu a avut o viziune foarte clară asupra administrației publice locale, a reformei în domeniul APC și APL, asupra importanței de a acorda atenție suficientă atenție APL și iată că acum vedem consecințele acestor inacțiuni, inclusiv aceste restanțe uriașe în domeniul salarizării, a reformei raioanelor, descentralizării financiare. Anumite acțiuni în domeniul educației și sănătății au generat, de asemenea, mai multe întrebări din punct de vedere al legalității și compatibilității cu cadrul constituțional, conexiune cu realitățile etc. Dacă e să revenim la justificările menționate adesea că au existat probleme mult mai importante, noi credem că, de fapt, APL urma să beneficieze de o atenție mult mai mare, de rând cu alte probleme ce vizează justiția, lupta cu corupția, această problemă nu a fost mai puțin importantă.

În această perioadă vedem încercările unor forțe obscure de a atrage primarii de partea lor sau de a găsi candidați cu șanse pentru funcția de primar, ceea ce iarăși ne demonstrează importanța APL în gestionarea unui stat…

Viorel Furdui: Într-adevăr, cineva a înțeles cât de importante sunt autoritățile publice locale și în ultimii ani a lucrat intensiv cu colectivitățile locale, cu diverse categorii de persoane, pentru a-și asigura o bază pentru scrutinele electorale, inclusiv cel din această toamnă. Acest lucru constituie o greșeală strategică a acestei guvernări, dar și a celor anterioare. De asemenea, acest lucru denotă că până la urmă nu s-a înțeles cât de important este acest domeniu. O greșeală foarte mare a acestei guvernări este că nu a asigurat APL cu suficientă descentralizare financiară pentru ca populația din localități să nu fie ademenită de niște promisiuni obscure, incerte etc. Este o greșeală efectele căreia urmează să le resimțim după alegeri. O altă problemă strategică este că în loc de a identifica problemele fundamentale, majore ale APL și să se acționeze pe direcția lor, cu acțiuni concrete, s-a ales o cale mai ușoară și deja bătătorită de vreo două decenii, când în loc de acțiuni și reforme concrete s-a ales elaborarea unor strategii de lungă durată și cu incertitudine totală privind implementarea acestora. Mă refer la faptul că nu a fost auzită vocea APL, a CALM, care a cerut acțiuni concrete în direcția reformării raioanelor, descentralizării financiare, în domeniul salarizării și s-a mers pe o abordare sugerată de unii experți străini – o strategie a cărei perioadă de implementare este de șapte ani. În rezultatul acestei abordări, iarăși intrăm într-o altă perioadă electorală cu același sistem de administrare de nivelul II, nociv în opinia noastră, care doar acumulează și irosește resurse și nu vom putea face nimic în următorii patru ani. Acest lucru nu ne va permite să avansăm și să consolidăm foarte bine administrația publică locală de nivelul I, inclusiv din punct de vedere financiar, al salarizării în structuri etc și acest lucru se întâmplă din cauza lipsei înțelegerii și a unei viziuni foarte clare a problematicilor administrației publice locale de ordin strategic. În afară de aceasta, înainte de campania electorală s-a pedalat pe anumite subiecte care nu sunt oportune și nu au priză la cetățeni. Impresia noastră este că s-a confundat puțin o campanie electorală locală cu una parlamentară. Atunci când au loc alegeri locale oamenii sunt interesați de tot ce înseamnă schimbări în localitatea lor, la nivel de infrastructură, servicii publice, apă și canalizare, iluminat stradal și mai puțin se interesează de probleme ce sunt în competența Parlamentului sau Președinției, când deja e vorba despre salarizarea diferitor categorii de bugetari, de pensii, de vectorul geostrategic, integrarea europeană etc. În ajunul alegerilor locale au fost promovate subiecte care nu sunt de actualitate, nu sunt întru totul clare și înțelese de către populație și chiar pot avea un impact negativ. Mă refer la așa-numita amalgamare voluntară pe direcția căreia se insistă foarte mult, dar care aduce doar dezavantaje, cu atât mai mult că sunt multe întrebări din punct de vedere al resurselor, procedurilor, și chiar a susținerii din partea populației etc. Și din acest punct de vedere credem că s-au comis unele greșeli care ar trebui regândite sau abordate într- o altă perioadă de timp.

În aceste condiții despre care ați vorbit mai sus, ce i-ar motiva pe actualii primari, dar și pe alți cetățeni care vor să schimbe realitățile din teritoriu să candideze pentru un mandat.

Viorel Furdui: Eu cred că întreaga istorie a R. Moldova ne demonstrează faptul că majoritatea covârșitoare a oamenilor care câștigă votul de încredere al cetățenilor în cadrul alegerilor locale au intenții nobile, dragoste față de localitatea lor și dorința de a pune în aplicare capacitățile lor manageriale, de gospodar, pentru ca localitățile lor să se dezvolte. Aceasta este motivația principală pentru marea majoritate a candidaților. În afară de aceasta, cei care sunt în funcție au învățat multe lucruri, deja sunt pregătiți pentru o altă etapă în dezvoltarea localităților, au mai multe idei, experiență, mai multe cunoștințe pe care să le aplice și doresc să continue toate proiectele începute, mai ales că în localitățile noastre există foarte mult de lucru. Eu cred că în pofida tuturor problemelor pe care le-am discutat, există o anumită perspectivă ca în R. Moldova să apară mult mai multe posibilități pentru administrația publică locală de a atrage fonduri, în contextul dorinței noastre de a ne integra în UE, mă refer la fondurile europene și respectiv, vor crește posibilitățile primarilor de a schimba lucrurile spre bine, inclusiv se va schimba situația și în domeniul remunerației în APL, în așa fel încât lucrurile să se așeze în albia lor firească, să ne apropiem de standardele UE, inclusiv la capitolul atitudine față de personal, de toți angajații care lucrează în APL și care se preocupă de dezvoltarea comunităților noastre.

În cadrul tuturor inițiativelor guvernării un rol important îl au consultanții externi. De ce rezultatele nu corespund așteptărilor?

Viorel Furdui: Cred că ați abordat o întrebare pe cât de sensibilă, pe atât de importantă, la care noi toți în Republica Moldova trebuie să revnim în perioada următoare. În opinia mea, în procesul de reforme din Republșica Moldova, problema locului și rolului asistenței tehnice și activitatea consultanților străini, este una dintre întrebările foarte importante, sensibile și complexe, care trebuie revăzută esențial. Situația nu este foarte bună și are nevoie de o analiză profundă la nivel de stat, ținând cont de experiența confuză și contradictorie acumulată pe parcursul ultimior decenii în domeniul dat, impactul activității consultanților și efectelor/rezultatelor nesatisfăcătoare a reformelor din diverse domenii realizate sub conducerea consultanților străini, inclusiv în domeniul ce vizează administrația publică locală.
Impresia mea generală este că în Republica Moldova s-a exagerat cu importanța și implicarea expertizei străine, în detrimentul factorilor/expretizei naționale și în detrimentul focusării/concentrării pe creșterea capacităților administrative la nivelul administrației publice (centrale și locale). Astfel, de fapt au fost denaturate esența și rolul expretizei străine care, în mod normal și pozitiv, urma să ajute și complementeze expretiza națională, dar să nu o înlocuiască complet, ceea ce a avut loc, în viziunea noastră în Republica Moldova. Ceea ce a condus, în principal și în prcocesul de luare a deciziei strategice, la înlăturarea de fapt a actorilor naționali, devierea procesului de reforme de la obiectivele reale, concrete și urgente, adoptarea unor decizii/strategii/acte sterile, cu caracter general, inefective și pe termen foarte lung (care depășesc mandatul guvernării), rupte de necesitățile naționale și de realitățile existente în teren. Plus, autoritățile au fost direcționate spre acțiuni discutabile și chiar dăuntoare sub aspect al oportunității și compatibilității cu nevoile reale ale APL, luând în considerație cotextul politic, social, economic și electoral.
În special, trebuie de menjționat din start că R. Moldova beneficiază de mulți ani de asistență tehnică și consultativă din partea diferitor instituții internaționale. Inclusiv în ultimii ani s-a intensificat suportul din partea UE. În acest sens chiar a fost instituită o categorie de consultanți de înalt nivel, rolul cărora este să ajute autoritățile centrale, Guvernul în elaborarea de politici, în ajustarea lor la standardele UE și avansarea reformelor în toate domeniile necesare. Scopul este nobil, ca noi să ne apropiem cât mai mult posibil și cât mai rapid de standardele existente în alte țări ale UE, mai ales acest lucru este valabil după ce am primit statut de țară candidată la integrarea în UE. De obicei, în aceste poziții sunt oameni cu o experiență majoră în domeniul luptei cu corupția, justiției, economic, social etc. Și domeniul nostru, cel al administrației publice locale, în ultimii ani este asistat de către astfel de persoane.
Totuși, cu regret, constatăm că în ultimii cel puți 20 de ani de asistență tehnică și consultativă din partea partenerilor nostri de dezvoltare, asistăm la o situație paradoxală: în loc de creștere a capacității administratiei publice și sistemului admnitrativ în domeniul eleborării și implementării politicilor, această capacitate în realitate a scăzut drastic!!! De fapt, în loc ca în administrația publică personalul existen să fie consolidat și să fie atrase alte resurse umane cometente și pregătite, noi atestăm o EPURARE masivă a cadrelor calificate ! Din cauza diminuării prestigiului funcției publice, motivației scăzute și a unor politici de cadre absolut iresponsabile și lipsite de viziune strategică și de stat din partea guvernanților pe parcursul deceniilor. Totodată, principalii ”aspiratori” de cadre calificate, cât de straniu și regretabil ar fi, au fost anume partenerii nostri de dezvoltare și organizațiile străine care acorda consultanță autorităților Republicii Moldova. Acest lucru s-a întâmplat datorită faptului că le oferă condiții materiale mult peste cele existente în sistemul actual administartiv. De fapt, putem vorbi despre o tendință extrem de periculoasă și gravă, când în lipsa cadrelor și resursei umane calificate la nivel național, consultanța străină înlocuiește practic total voința/gândirea/interesul național, inclusiv până la înlocuirea/influnețarea sau amestecul direct în procesul decizional. Autorităților fiindu-le impuse deseori niște viziuni fie total străine, fie necorelate cu necesitățile și realitățile naționale. Iar funcționarii din administrația centrală, de fapt, sunt transformați în asistenți și cărăuși de portofele/genți ale experților străini. Care, de regulă, avem impresia că sunt interesați mai mult în proces și durata lui (cât mai îndelungată) și nu se interesează de efectele activității lor și rezultatele reformelor pe care le promovează. Iar drept consecință ne-am pomenit cu diverese documente de ordin strategic elaborate și împachetate frumos însă, în mare parte, sterile, inefective și care au rămas neimplementate în practică.
În special, dacă ne referim la domeniul nostru, al APL, fără a avea careva abordări personalizate, credem că undeva s-a exagerat cu rolul consultanței străine în detrimentul celei interne, naționale. Deoarece adesea ne-am trezit că în loc ca politicile care se elaborează și deciziile care se iau în diverse domenii, inclusiv în cel al APL, să fie strict conectate la nevoile și realitățile concrete existente în R. Moldova ele, în mare parte, au purtat un caracter formal, mai mult declarativ și greu de implementat în practică. De aceea putem spune că R. Moldova este campioană la elaborarea de politici, strategii, planuri dar, cu regret, atunci când vorbim despre implementarea lor în practică constatăm că o bună parte sau chiar majoritatea acestor politici fie că se implementează foarte greu, fie deloc.
Domeniul nostru este un exemplu foarte bun în acest sens. În ultimii zece ani au fost adoptate vreo câteva documente foarte importante, cum ar fi Strategia Descentralizării; Strategia Reformei Administrației Publice Centrale, reforma APL, planuri de acțiuni etc. Iar potrivit datelor oficiale, guvernele constatau ele însele în alte documente strategice adoptate, că realizarea tuturor acestor strategii este foarte joasă, maximum până la 20%.
Mai mult ca atât, cu referire la procesul de reforme și implementarea angajamentele asumate de Republica Moldova, datorită acestui fenomen de adoptare cu usurință a unui număr mare de strategii, dar fără a le implementa, pe exemplul Republicii Moldova, a apărut chiar și o regulă/imagine foarte urâtă conform căreia: Dacă nu doreșt să implementezi reforme reale și concrete, dacă dorești să păcălești partenerii de devoltare...... atunci, în loc de actiuni și reforme concrete...... adoptă încă o strategie! ....și e de dorit pe un termen cât mai lung..!!!
În loc să ne focusăm pe probleme concrete legate de reforma raioanelor, pe reașezarea competențelor, pe măsuri de descnetralizare financiară, salarizarea și motivrea în domeniul APL etc...., am mai adoptat o strategie pe.....7 ani.....

În ce măsură acești experți străini cunosc realitățile din R. Moldova?

Viorel Furdui: Cred că rolul lor nu este să cunoască în detalii contextul local. Cred că atunci când luau deciziile, guvernanții s-au bazat în mare parte pe experiența acestor experți pe care au acumulat-o în alte țări, în alt context și în alte condiții sociale, economice, financiare și chiar de mentalitate. Impresia noastră este că uneori consultanții au luat locul factorilor decizionali. Pe cât de conectate sunt aceste decizii la realitățile noastre, pe cât de oportune sunt ele, iată aici sunt mari întrebări. Un exemplu în acest sens este strategia elaborată pentru șapte ani, pe când, de fapt, trebuia să alegem să facem niște acțiuni concrete de reformare a nivelului II de administrație publică, a raioanelor, de schimbare a situației în domeniul salarizării în APL, în baza unor principii de descentralizare, fără a cere mari resurse de la bugetul de stat etc. În loc de a spori sursele de venit la bugetele locale, în ultimii trei ani a fost elaborată o nouă strategie pe un termen de șapte ani, de parcă nu am mai avut asemenea documente. Pe cât de eficientă este aceasta putem să ne expunem în baza experienței noastre anterioare. Credem că trebuie revăzut rolul consultanților, până unde aceștia trebuie să aibă influență. În opinia noastră, consultanții trebuie să ajute, experiența și cunoștințele lor trebuie să fie în ajutorul factorilor decizionali, dar nu să îi înlocuiască. Al doilea lucru foarte important este că noi am ajuns la această situație din cauza că avem o calitate foarte joasă a clasei guvernamentale, autoritățile centrale care curează acest domeniu au un nivel foarte scăzut de capacitate de a face față tuturor cerințelor ce vizează elaborarea de politici adecvate și conforme intereselor noastre naționale. La această problemă am ajuns din cauza a zeci de ani de neglijare a funcționarilor publici, a condițiilor acestora de muncă, a salariilor mici și, în rezultat, a epurării administrației publice în așa fel că am devenit total dependenți de consultanța externă.

Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova

Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă