Nume
Parola
Vizualizări: 493
Programul Drumuri Bune – între realizări și carențe!
14 Ianuarie 2021 — De trei ani în Republica Moldova este implementat programul „Drumuri Bune”. În cadrul emisiunii „Regionalii” de la TV 8 s-a discutat despre rezultatele acestui program, dar și în ce măsură această inițiativă poate fi îmbunătățită.

În 2018, investițiile Programul „Drumuri Bune” au fost de 1,6 miliarde de lei. În acest scop în 2019 au fost alocate 950 milioane de lei. În 2020 au fost reparate drumuri locale în sumă de 1,124 miliarde de lei. Potrivit mai multor experți, în mare parte acest program este centralizat, din start rolul autorităților locale fiind marginalizat, inclusiv în ceea ce privește stabilirea drumurilor locale ce urmează a fi reparate. După ce s-a atras atenția asupra mai multor lacune, în anii 2019-2020 rolul autorităților locale a devenit mai clar, dar principiul centralizării totuși s-a păstrat. Directorul executiv al CALM Viorel Furdui a declarat că deja, în mare parte, se ține cont de părerea autorităților locale la selectarea drumurilor ce urmează a fi reparate, având la bază decizia Consiliului municipal, în esență însă lucrurile nu s-au schimbat. „Totul se face centralizat. Lucrările, identificarea companiilor, dar și contorul privind executarea lucrărilor, în mare măsură, se face doar cu implicarea nemijlocită a centrului”.

Primarul municipiului Ciadîr-Lunga Anatoli Topal a scos în evidență o altă carență a programului – distribuirea pe criterii neclare a resurselor financiare. „De exemplu, unele localități cu o populație de 2000 de oameni au primit mai bine de un milion de lei, iar orașe a căror populație este mai mare de 20 000 au primit câte 1,5 milioane de lei.” Anatoli Topal propune ca banii să fie repartizați în funcție de numărul locuitorilor localității. „Sumele ar trebui distribuite per capita, iar primarii ar trebui să fie implicați mai mult în realizarea acestor proiecte, măcar și din simplu motiv că actul de primire a lucrărilor trebuie să fie semnat de primari”.

Potrivit Expert-Grup, în anul 2018, din 898 de primării doar 703 au beneficiat de resurse în cadrul Programului „Drumuri Bune”, iar în 2019 doar 855. Cele mai multe resurse au fost distribuite primarilor care aveau legătură cu partidele de la guvernare. Directorul executiv al CALM Viorel Furdui consideră necesar de a schimba modul de finanțare, iar banii să fie direcționați direct în bugetele locale.

Potrivit expertului CALM Alexandru Morcov, încă nu se înțelege pe deplin ce înseamnă descentralizare și cine și ce responsabilități are. „Acest program presupune investirea anumitor bani în drumurile care sunt în proprietatea și în responsabilitatea sub formă de competență proprie a autorităților locale. Bineînțeles că toți sunt bucuroși că anumite sume sunt direcționate pentru această necesitate stringentă, fiind clar pentru toți că fără o infrastructură adecvată nu are cum să vină investitori în localitățile noastre. Să nu uităm că foarte multe discuții au fost și atunci când s-a decis ca 50% din taxele rutiere să fie direcționate localităților. Se prezentau argumente că autoritățile publice locale nu au capacități să utilizeze eficient acești bani, însă autoritățile locale au demonstrat că sunt capabile să investească eficient orice bănuț. În afară de aceasta, cu asemenea abordări nu vom ajunge nicăieri.”

Primarul Nicolai Gotișan susține că resursele care ajung la nivel local oferă posibilitatea autorităților locale să soluționeze problemele comunității. „Este un aspect pozitiv faptul că la stabilirea sumei pentru fiecare localitate se ghidează de numărul populației. Totuși, dacă fac o analiză comparativă a sumei distribuite cu lungimea drumurilor care necesită a fi reparate atunci voi avea nevoie de 30 de ani pentru a finisa reparația tuturor drumurilor din localitatea mea. O altă lacună a acestui program este că nu se ia în calcul calitatea lucrărilor sau lungimea drumurilor.” Potrivit alesului local, dacă nu există niște criterii clare de distribuire a fondurilor, politicul cu siguranță își va lăsa amprenta în acest proces. „Guvernarea ar trebui să identifice mai multe criterii de distribuire a acestor finanțe. În UTA Găgăuzia există un fond regional pentru drumuri care anul acesta constituie circa 42 milioane de lei. În anii trecuți au existat cazuri când localități cu același număr de cetățeni ca și în Beșghioz au primit circa 20 milioane de lei pentru întreținerea și renovarea drumurilor, iar noi doar un milion. Municipiul Ceadîr-Lunga nici în patru ani nu a primit această sumă.” Potrivit alesului local, o altă problemă constă în faptul că nu există un centru unic de monitorizare a finanțelor care sunt direcționate pentru acest obiectiv.

Expertul CALM Alexandru Morcov a declarat că în cazul în care primăriile ar obține acești bani exact ca în cazul repartizării din Fondul Rutier (după numărul populației), în fiecare buget local s-ar dubla suma destinată pentru întreținerea și reparația drumurilor. „În afară de aceasta, majoritatea autorităților locale au convins și cetățenii să participe. Astfel, avem foarte multe cazuri când 50-60% din costul lucrărilor sunt finanțate de primărie, iar restul este contribuția cetățenilor și se dublează, practic, fiecare leu care a ajuns în contul primăriei pentru drumuri.” Potrivit expertului CALM, este necesară schimbarea legislației, ca să oferim posibilitatea autorităților locale să acumuleze acești bani (acum aceștia trebuie cheltuiți până la finele anului) pentru a putea efectua lucrări mai mari și mai temeinice.

„Astăzi, autorităților locale li se prezintă actele de predare-primite pentru reparația drumurilor pe care primăria le are în gestiunea sa, fără ca autoritatea locală să poată controla dacă aceste lucrări au fost efectuate calitativ. Mai mult decât atât, tot acest program se construiește fără a fi necesară documentația de proiect, ceea ce face foarte dificilă monitorizarea calității și costului lucrărilor.”

Nicolai Gotișan consideră că este necesară o inventariere a tuturor drumurilor, iar banii destinați pentru reparația drumurilor locale să nu fie utilizați pentru drumurile regionale sau naționale. „Nici într-un caz nu trebuie să renunțăm la Programul Drumuri Bune. Trebuie să continuăm procesul descentralizării finanțelor locale, să existe o cooperare între autoritățile centrale și cele locale în procesul de elaborare a mecanismului de asimilare a acestor bani, cu repartizarea exactă a competențelor care revin APL și APC.”

Și Alexandru Morcov este de părere că trebuie schimbată procedura de implementare a programului. „Aceste resurse trebuie transferate direct municipalităților sau autoritatea publică locală, în cooperare cu Guvernul, trebuie să participe la toate etapele de implementare a acestui program.”

Serviciul de Comunicare al CALM

Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova

Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă