Nume
Parola
Vizualizări: 200
Muzeu în aer liber, restaurarea unei fântâni din secolul XIX și teatru de păpuși. Inițiativele pentru dezvoltarea localității a trei finaliste din cadrul „Academiei Liderului Comunitar”
21 Octombrie 2020 — Academia Liderului Comunitar a anunțat cei 20 de câștigători ai concursului de activități practice în care finaliștii/finalistele au fost instruiți în mai multe domenii, iar acum urmează să implementeze cunoștințele și abilitățile acumulate în propriile proiecte comunitare. Trei lidere finaliste ale proiectului ne vor povesti despre inițiativele lor pentru localitate și cum acestea urmează să fie puse în practică.

Timp de câteva luni, Centrul Contact a desfășurat proiectul „Academia Liderului Comunitar”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”. În cadrul acestuia, 60 de lideri comunitari au fost instruiți în domenii precum: administrație publică locală, acces la informații publice, procesul decizional local, tehnici de persuasiune și advocacy în raport cu autoritățile publice și alți actori locali. La finalizarea cursurilor teoretice, participanții au identificat și selectat o problemă comunitară, pe care au documentat-o și au propus acțiuni de soluționare a acesteia, înscriindu-se la concursul academiei.
În rezultat, au fost selectate 20 de proiecte comunitare înaintate de participanți, care vor fi finanțate și implementate în localitățile acestora. Proiectele selectate urmează a fi implementate de liderii comunitari în perioada octombrie 2020-februarie 2021.
Morcov Aurica este una dintre liderele aplicante la acest proiect, care are ca scop lansarea unui teatru de păpuși în satul Cotova, raionul Drochia.

Tânăra spune că teatrul va fi creat în cadrul bibliotecii publice din localitate, iar prin acesta se vrea dezvoltarea unui serviciu modern de bibliotecă pentru sporirea atractivității unui text literar-artistic și, de asemenea, stimularea gustului pentru carte și lectură.
Ideea de a lansa un teatru de păpuși în cadrul bibliotecii a apărut cu circa 10 ani în urmă, dorindu-se dezvoltarea abilităților de comunicare a copiilor prin exprimarea corectă, ţinută scenică şi, nu în ultimul rând, valorificarea folclorului românesc și a literaturii pentru copii prin intermediul păpușilor de teatru.
„În ultimul timp, a scăzut dorința copiilor față de lectură – ei nu mai doresc să citească cărți. Prin crearea acestui teatru de păpuși, am vrea să atragem cititori în bibliotecă, să-i cointeresăm, să creștem cititori fideli bibliotecii noastre, un plus valoare pentru studierea folclorului și tradițiilor populare”, spune lidera din satul Cotova.
Activista precizează că proiectul are foarte multe beneficii pentru comunitate, afirmând că: „Un copil educat crește într-un cetățean responsabil care mai bine se va descurca în viață, va participa la dezvoltarea comunitară și va avea spiritul unui om onest și bun”, iar participarea în cadrul academiei a ajutat-o să obțină abilitățile și cunoștințele necesare pentru a transforma această idee în realitate.

Printre cele 20 de lidere câștigătoare se află și Natalia Procopii-Scobioala din satul Mereni, raionul Anenii Noi. Aceasta vine cu inițiativa de a amenaja spațiul „Muzeului în aer liber în memoria victimelor represiunilor politice” din satul natal, fiind unicul muzeu de acest gen din Moldova.
Din spusele liderei înțelegem că acest muzeu se află în paragină, iar cu ajutorul acestui proiect vor putea implementa inițiativa frumoasă de păstrare și comemorare a istoriei și tradițiilor locale.
„Scopul acestui complex este de a amenaja un monument istorico-muzeistic privind represiunile politice ce au avut loc în trecut pe teritoriul Republicii Moldova. Complexul muzeal include câteva compartimente esențiale, concepte descriptive a evenimentelor tragice ce au avut loc în perioada anilor 1917-1989 pe teritoriul actualei Republici Moldova. Acest muzeu va reprezenta o filă din istoria locală din perioada deportărilor în masă, principalele compartimente fiind: Casa țărănească din sec. XIX, Drumul spre Siberia cu trenul marfar, Zona de lagăr, Arhiva și o Zonă de parc”, povestește Natalia.

De asemenea, tânăra spune că acest loc tinde să devină și un spațiu de educație morală a tinerei generații. „Aici vor putea fi organizate lecții în aer liber, iar acest spațiu își propune să devină și un punct de atracție majoră pentru turiști, beneficiarii direcți fiind comunitatea locală, populația raionului Anenii Noi.”
Cu o altă inițiativă pentru localitatea sa vine Maria Levinte din satul Hansca, raionul Ialoveni. Finalista concursului academiei vrea să păstreze valorile promovate de către străbuni, iar în acest sens își propune să restaureze împreună cu localnicii fântâna de la marginea satului, care reprezintă pentru localitate un adevărat monument istoric, fiind construită la sfârșitul secolului XIX.
„Fântâna a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea de către străbunii noștri. La etapa actuală, este într-o stare deplorabilă. Noi ne propunem să instalăm o nouă furcă, «dorungă» (regionalism) și ciutură, să curățăm fântâna și să amenajăm teritoriul din jurul ei”, spune Maria.
Lidera afirmă că deja s-au făcut consultări publice cu privire la acest subiect, în urma cărora s-a creat un grup de voluntari care vor efectua toate lucrările de restaurare și reamenajare. Totodată, Administrația Publică Locală a participat la consultare publică și a dat asigurări că va susține acest proiect.

„Apa din fântână poate fi folosită în alimentație, deoarece izvorăște din sânul naturii, iar în împrejurimi nu sunt amplasate fabrici. Pe viitor, ne propunem să amenajăm și teritoriul aferent fântânii, ne propunem să amenajăm un spațiu de agrement în aer liber. Acest proiect va fi un prim pas în valorificarea și păstrarea tradițiilor lăsate de străbuni”, menționează Maria Levinte din satul Mereni, raionul Anenii Noi.

Acest articol a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Academia Liderului Comunitar” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.