17 Martie 2014 — În această lună se împlinesc 2 ani de la alegerea domnului Nicolae Timofti în calitate de preşedinte al statului, inclusiv cu voturile deputaţilor socialişti. Cu prilejul acestei date, Partidul Socialiştilor are de făcut următoarele declaraţii de principiu.

1. În 2012, lipsa unui şef de stat reprezenta cea mai gravă problemă de politică internă a Republicii Moldova. Criza politică durase trei ani, din 2009, după mai multe tentative eşuate de a alege un candidat din partea PCRM, apoi din rândul Alianţei de guvernare. Sondajele sociologice arătau că lipsa unui preşedinte este problema nr.1 în percepţia cetăţenilor. Pentru prima dată în ultimii zece ani, o problemă politică devenise prioritatea numărul unu în agenda cetăţenilor.



2. Grupul parlamentar al socialiştilor s-a format inclusiv cu scopul de a rezolva această criză sistemică şi de a oferi ţării un preşedinte. 4 campanii electorale consecutive au sufocat bugetul țării, au afectat stabilitatea economică și politică, au amplificat criza socială și economică, au blocat investițiile și proiectele economice, afectînd grav viața cetățenilor. La acel moment Moldova avea nevoie de stabilitate. Stabilitatea politică era mai importantă decât ambiţiile şi egoismul partinic al unora sau altora. Socialiştii erau dispuşi să voteze pentru candidatura doamnei Zinaida Grecianîi, sau, eventual pentru un candidat apartinic înaintat de PCRM (de ex., Leonid Talmaci) sau de AIE. Noi, în lipsa celor 15 voturi minime, nu am putut înainta propria candidatură. Comuniştii nu au dorit să înainteze o candidatură de orientare de stînga (Grecianîi sau Talmaci).

3. De la bun început, socialiştii au pus condiţia votării doar a unui candidat apartinic, pentru a nu permite înfăptuirea acordului secret al AIE, potrivit căruia unionistul Mihai Ghimpu urma să ocupe din nou funcţia de preşedinte al Parlamentului. Vă amintim că noi am rezistat tuturor presiunilor şi tentativelor de corupere politică, pentru a nu accepta votarea unor candidaţi desemnaţi în acordul AIE.

4. Vă mai amintim că dacă în martie 2012 nu ar fi fost votat un preşedinte, era planificată organizarea unui referendum de modificare a procedurii de alegere a şefului statului, cu o majoritate minimă de voturi, ceea ce le-ar fi permis liderilor AIE să se aleagă între ei după bunul plac. Iar dacă, eventual, se ajungea la alegeri anticipate, toate sondajele de opinie arătau atunci o revenire sigură a partidelor din AIE la guvernare, până în 2016.

5. Votarea pentru Nicolae Timofti, un candidat apartinic, din afara structurilor AIE, a fost o decizie grea pentru socialişti, dar în acele împrejurări era unica soluţie ce permitea compromiterea acordului secret al AIE şi neorganizarea unui referendum constituţional foarte periculos, care l-ar fi readus pe unionistul Ghimpu în prima poziţie în stat, cu riscuri majore pentru independența și suveranitatea statului moldovenesc.

6. Nicolae Timofti, înainte de a fi ales, a promis oficial că este de acord cu condiţiile înaintate de socialişti, a jurat devotament Constituţiei Republicii Moldova şi Statului suveran și independent Republica Moldova. De asemenea, el a promis conducerii PSRM că nu se va lansa în speculaţii politice pe teme sensibile privind identitatea, integritatea şi neutralitatea ţării. Atunci, l-am crezut. Părea sincer îngrijorat de soarta țării. Părea credibil în calitatea sa de fost judecător, apreciat de mulți colegi de breaslă. Dar ne-am înşelat în privinţa integrităţii lui morale. Judecătorul Timofti și Președintele Timofti s-au dovedit a fi persoane total diferite.

7. Pe parcursul acestor doi ani, preşedintele Nicolae Timofti a încălcat în repetate rînduri atît promisiunile sale faţă de socialişti, cât şi jurămîntul faţă de Constituţia ţării. Preşedintele Nicolae Timofti a căzut victima unor sfetnici unionişti, care l-au îmbătat cu iluzii sterile şi au pus în gura lui tot ce le-a trecut prin cap. Astfel Timofti a atacat dur limba moldovenească, ajutînd la o decizie ilegală a curții constituționale din 5 decembrie 2013, a umilit și ignorat identitatea națională a moldovenilor, a pus la îndoială caracterul național al statului moldovenesc, declarînd Moldova al doilea stat românesc, a numit peste 50% cetățeni, care-și doresc integrarea în Uniunea Vamală, dușmani ai țării, a lansat acuzații grave și gratuite la adresa comunităților etnice din Republica Moldova, acuzîndu-le de trădare.

8. Preşedintele Timofti s-a dovedit a fi un tip iresponsabil, slab și lipsit de verticalitate. Deși a promis că va fi un adevarat arbitru național, că va apăra intersele cetățenilor, că va sta la straja constituției, a făcut exact viceversa. Adică, a trecut umil în tabăra Alianței, s-a închinat în fața oligarhilor de la putere, a violat grav Constituția.

9. Cu toate că preşedintele Timofti ne-a dezamăgit, în aceşti ani s-au înfăptuit cîteva lucruri intuite şi dorite de socialişti: Acordul secret al AIE nu a fost îneplinit, Guvernul putred de corupt al lui Filat a căzut, Raitingul partidelor de la guvernare este la un minim istoric din ultimii cinci ani, Partidul Liberal s-a destrămat, Coaliţia de guvernare şi-a demonstrat neputinţa economică şi socială. Unicile efecte pe care l-a produs Coaliţia de guvernare au ţinut de domeniul politicii externe, dar ele vor fi fără consecinţe concrete şi pozitive pe plan economic. Astăzi toată lumea a înţeles că partidele de dreapta de la guvernare s-au consumat politic, liderii coaliţiei sunt corupţi şi incapabili să dezvolte economia, guvernarea este antinaţională şi promovează românizarea forţată a societăţii moldoveneşti.

10. De acum înainte, şansele venirii forţelor de stînga la guvernare sunt mult mai mari decît în 2012. Cetăţenii îşi doresc o guvernare socială, care să le asigure dezvoltare economică, relaţii bune cu Federaţia Rusă, ordine în societate, stîrpirea banditismului şi a corupţiei, pace interetnică, asigurarea integrităţii teritoriale a ţării.

11. În actualele condiţii politice, cînd manevrele Coaliţiei de guvernare nu sunt la fel de periculoase ca în 2012, cînd nu mai poate fi organizat un referendum constituţional, iar unioniştii lui Mihai Ghimpu nu mai pot reveni la guvernare, socialiştii consideră că ţara se poate izbăvi de preşedintele steril şi inutil.

12. Deputaţii socialişti vor iniţia procedura de demitere (impeachment) a preşedintelui Nicolae Timofti, pentru înaltă trădare a statului, pentru sfidarea Constituţiei ţării, pentru subordonarea sa intereselor străine şi pentru declaraţiile sale veninoase păguboase în raport cu identitatea şi statalitatea moldovenească. Preşedintele Nicolae Timofti este deja o povară insuportabilă pentru majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova. El şi-a demonstrat nu doar impotenţa politică, ci şi lipsa de respect faţă de cuvîntul acordat, faţă de jurămintele pe care le-a făcut. Este un om în care nu poţi avea încredere şi odihna lui la Preşedinţie nu mai poate fi finanţată de stat.