Nume
Parola
Vizualizări: 9303
Socialiştii condamnă politica bugetar-fiscală a actualei guvernări şi vin cu propuneri de alternativă
3 Decembrie 2013 — Astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova şi deputatul socialist Zinaida Greceanîi au criticat dur proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2014 şi au lansat propunerile sale de alternativă la acest subiect.
Potrivit lor, proiectul politicii bugetar-fiscale care urmează a fi propus de reprezentanţii actualei guvernări cu depăşirea tuturor termenilor rezonabili în Parlament arată o lipsă de intenţie serioasă de a forma o politică fiscală eficientă, care ar conduce la accelerarea dezvoltării economice şi soluţionarea practică a problemelor sociale în anul nou 2014.

Sarcina de bază a oricărei Guvernări, indiferent de culoarea politică trebuie să fie -crearea locurilor de muncă, rezolvarea problemelor sociale şi susţinerea păturilor social-vulnerabile.

Politica bugetar-fiscală din ultimii 4 ani demonstrează elocvent că Guvernanţii:
· nu conştientizează că unica soluţie este crearea condiţiilor de motivare pentru agenţii economici autohtoni;

· mizează în mare parte pe creşterea nivelului impozitelor ( în 2014 – 32,7% din PIB pe cînd nivelul mediu al impozitelor în CSI – 22% din PIB);

· Moldova se transformă într-o republică ,, bananieră”, care depinde vital de următoarea ,, doză” de granturi şi credite externe.

În acest context vrem să amintim de politica bugetar-fiscală pentru a.2013 adoptată în toiul nopţii. Abordarea superficială a politicii fiscale pentru a.2013 a dus la multiple modificări şi completări a legislaţiei pe parcursul anului. Astfel, pînă în prezent au fost aplicate modificări şi completări prin 9 legi numai la Codul Fiscal (nr.324, nr.307, nr.107, nr.262, nr.178, nr.73, nr.172, nr.164, nr.118). În final, nu am avut o politică bugetar-fiscală pentru a.2013 ca atare, dar propuneri constante de modificări şi completări la ea. Aceasta situaţia deloc uşoară s-a răsfrîns negativ asupra tuturor contribuabilor care au fost nevoiţi să se adapteze din mers la toate aceste modificări, iar cheltuielile suportate au scăzut din competivitatea acestora atît în plan intern cît şi în plan extern.

În 2013 politica bugetar-fiscală a dus la:

1. închiderea a mii de afaceri şi lichidarea a zeci de mii de locuri de muncă;

2. au fost majorate impozitele, TVA la produsele agricole, accizele la combustibil;

3. A crescut esenţial mărimea amenzilor şi numărul controalelor;

4. A fost exclusă plafonarea maximă a taxelor locale, ceea ce a dat motiv pentru majorarea taxelor pentru agenţii economici;

5. Au fost dublate taxele rutiere, fără îmbunătăţirea esenţială a calităţii drumurilor naţionale;

6. Au fost excluse scutirile de la plata TVA pentru investiţiile în Capital Social, ceea ce a dus la scăderea investiţiilor.

7. În 10 luni la Bugetul public Naţional au fost acumulate venituri cu cca 580 mil lei mai puţin decît au fost aporbate

8. Cheltuielile au fost finanţate mai puţin faţă de bugetul aprobat cu cca 4,2 mld lei, inclusiv pentru:

Ø Învăţămînt - n-au fost finanţate peste 1 mld lei;

Ø Cultură tineret şi sport - cca 220 mln lei;

Ø Ocrotirea sănătăţii – peste 300 mln lei;

Ø Asistenţă socială – peste 260 mln lei;

Ø Agricultură – cca 450 mln lei;

Ø Transporturi şi gospodăria drumurilor – cca 400 mln lei;

Ø Gospodăria comunală - cca 400 mln lei;

Ø Complexul energetic – cca 230 mln lei;

9. Sursele creditare externe de finanţare au fost obţinute la nivel de doar 28 % faţă de prevederile pentru 10 luni ( -587 mln lei).

Politica bugetar-fiscală pentru anul 2014, ca şi în anii precedenţi, rămâne predominant fiscală – politică agresivă în raport cu contribuabilii şi eliminarea treptată din Codul Fiscal a tuturor formelor de stimulare atît pentru agenţilor economici cît şi persoanele fizice (antreprenori pe cont propriu şi angajaţi în întreprinderi şi organizaţii). Din păcate, Guvernul şi reprezentanţii coaliţiei de guvernare şi-au înaintat în noul an 2014 doar unicul scop care speră să fie atins cu tot dinandinsul pînă la alegerile parlamentare ordinare – acumularea maximă a veniturilor fiscale. Desigur, păstrarea echilibrului bugetar – este o chestiune de principiu. Dar cu ce preţ? Creşte doar povara fiscală? Povara fiscală în Republica Moldova este deja cea mai mare printre ţările din regiune şi CSI, deşi economia nu a finalizat etapa tranziţie.


Actualmente, proiectul Bugetului pentru 2014:

1. Este bazat pe creşterea poverii fiscale asupra contribuabililor – 32,7% din PIB este cea mai înaltă presiune fiscală din regiune;

2. Se vorbeşte foarte mult de descentralizarea fiscală, iar din venitul total al BPN ( 40,3 mld lei) doar 8,9 % revin bugetelor unităţilor administrativ-teritorliale, 63,7% - bugetului de stat;

3. În totalul veniturilor BPN – 5,8% ( 2,3 mld lei) sunt granturi externe, dar care n-au nici o siguranţă că vor fi primite, ca şi în anul curent neexecutate fiind peste 900 mln lei;

4. Cheltuieleile BPN în PIB constituie 40,6 %, cu cea mai mică creştere pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de 8,4% iar bugetul de stat – cu o creştere de 14,1%;

5. Ca pondere în PIB cheltuielile de ordin social, comparativ cu anul 2013 vor descreşte de la 67,6 % la 66%, inclusiv:

Ø Învăţămîntul – de la 18,7% la 17,6%;

Ø Ocrotirea sănătăţii - de la 13,2% la 12,9%;

Ø Cheltuielile de personal – plata angajaţilor bugetari descresc de la 8,7% la 8.5 % în PIB;

Ø O creştere nesemnificativă este doar la gospodărirea drumurilor – de la 6,2% la 7,2%, exclusiv din contul surselor externe;

6. Deficitul bugetar creşte de la 1,1% în PIB, apobat pentru 2013, pînă la 2,6% pentru anul 2014;

7. Datoria externă a Guvernului se va majora şi va constitui 1,4 mld Dolari, sau se va dubla faţă de anul 2009.



Modificările propuse în final, nu schimba absolut nimic în ceea ce priveşte esenţa politicilor fiscale promovate în ultimii 4 ani şi este axată în special pe suplimentarea în permanenţă cu mijloace a bugetelor de toate nivelurile prin majorarea intensivă de impozite şi taxe. Nu a fost propusă excluderea a nici unui impozit sau taxă din numărul total al celor existente (6 impozite şi 17 taxe).

Autorii proiectului de lege au uitat de funcţiile de stimulare prin politici fiscale. Prin stimulente fiscale pentru antreprenoriat poate fi asigurată stabilitatea fiscală prin promovarea şi dezvoltarea afacerilor şi lărgirea bazei de impozitare. Prin această abordare putea fi rezolvată nu una, ci doua probleme dintr-o dată - stabilitatea fiscală şi creşterea economică.



În condiţiile respective, socialiştii vin cu următoarele propuneri de alternativă:



1. Anularea a 12 tipuri de impozite ( de la 23 la 11 tipuri);

2. Restabilirea cotei ,,0” a impozitului reinvestit pentru 5 ani, cu scopul motivării agenţilor economici şi crearea locurilor de muncă;

3. Restutuirea integrală a TVA – 20 % pentru agricultori sub formă de subvenţii în decurs de 5 zile;

4. Restabilirea facilităţilor pentru agenţii economici care introduc bunuri, investiţii în capitalul social;

5. Eliberarea licenţilor pentru activitatea de antreprenor fără perceperea taxei de licenţă ( cu excepţia unor domenii specifice);

6. Diminuarea şi excluderea unor amenzi fiscale pentru agenţii economici;

7. Diminuarea taxelor rutiere.

8. Cheltuielile pentru domeniul social ca pondere în PIB să rămînă cel puţin la acelaşi nivel;
9. Reformele de optimizare în domeniul ocrotirii sănătăţii, educaţiei să fie oprite;
10. Justiţia şi echitatea socială trebuie să fie un factor determinant în structura cheltuielilor din buget;
11. Majorarea pensiei cu 20%, de două ori pe an, fără ca oamenii să stea după suport în rînduri umilitoare sau ca acest suport să fie achitat odată cu pensia.
12. Echivalarea pensiilor celor care au ieşit pînă în 1999 şi după această perioadă. Oamenii trebuie să primească aceiaşi pensie pentru anii lucraţi.
13. Majorarea de cel puţin pînă la 500 lei compensaţia pentru perioada rece a anului. Cheltuielile pentru serviciile comunale au crescut de practic 4 ori, iar veniturile gospodăriilor casnice nici cu 20 la sută nu au crescut în aceiaşi perioadă.
14. Revenirea la compensaţiile nominative pentru mai multe categorii de cetăţeni, iar ajutorul de stat să fie acordat fără procedurile umilitoare existente pe moment (criteriile subiective frigider, televizor etc.)
15. Majorarea alocaţiilor sociale pentru copii invalizi de minim 5 ori.
16. Stabilirea unei îndemnizaţii unice la naşterea copilului prin deschiderea unui cont depozitar în valoare de 15.000 lei.
17. Suntem categoric impotriva majorarii costului primei de asigurari medicale. Abordarea, în general, va fi supusă unei contestaţii la Curtea Constituţională.
18. Majorarea numărului de medicamente compensate şi a serviciilor oferite în baza poliţei.
19. Se propune realocarea a 43,8 mln lei prevăzute pentru majorarea salariilor judecătorilor pentru îndemnizaţii tinerilor specialişti care vor merge să lucreze în raioane şi localităţi rurale – medicii, pedagogii, asistenţii sociali, lucrătorii în domeniul culturii. O parte din aceşti bani se propune să fie prevăzute pentru iniţierea programului naţional de locuinţe pentru tineri.

Pentru realizarea acestor propuneri alternative, socialiştii au elaborat zeci de proiecte de legi, care vor fi înaintate şi incluse în ordinea de zi a şedinţei Parlamentului.