21 Iunie 2011 — Agitata campanie electorală din Republica Moldova a făcut aproape neobservat subiectul operaţionalizării scutului antirachetă american în Europa – o mutare strategică continentală, constată expertul asociat al IDIS „Viitorul”, Eduard Ţugui, în cea de-a 27-a ediţie a Buletinului de Politică Externă. Acest număr poartă genericul de „Operaționalizarea scutului antirachetă american în Europa şi securitatea Republicii Moldova”.

Republica Moldova este atrasă, funcţional şi geografic, în aceste procese cu mare impact asupra propriei securităţi şi nu trebuie să folosească pretextul neutralităţii pentru a trece sub tăcere un subiect de o asemenea anvergură. Asta fiindcă următorul deceniu va însemna remodelarea arhitecturii de securitate europeană. Eduard Ţugui: „Perspectiva neutralităţii militare pe care ne-am asumat-o nu ne absolveşte automat de provocările lumii contemporane, precum nu interzice negocierea unor formule de garantare a acesteia de către marii protagonişti ai scenei internaţionale. La intersecţia mai multor proiecte militaro-strategice, neutralitate nu înseamnă doar un articol stipulat în Constituţie, aceasta trebuie muncită”.

Astfel, Republica Moldova, ca oricare alt stat care se respectă, ar trebui să ia atitudine faţă de orice modificări ale securităţii continentale, afirmă Eduard Ţugui: „Această atitudine trebuie să reiasă din potenţialul militar şi din neutralitatea stipulată în Constituţia Republicii Moldova, nu din emoţii şi calcule electorale”. Republica Moldova nu-şi poate permite să aibă mari pretenţii faţă de felul cum îşi construiesc sistemul defensiv România, Cehia sau Polonia, fiindcă ea nu poate garanta securitate Europei în eventualitatea unui atac cu rachete balistice dinspre zona Golfului.

Demersurile Republicii Moldova ar trebui, înainte de toate, consideră expertul, să vizeze obţinerea de asigurări că orice înţelegeri dintre partenerii euroatlantici şi Rusia nu vor sacrifica prin ricoşet interesele statului moldovenesc – demilitarizarea raioanelor de est şi integritatea teritorială. Din moment ce nu avem acces la negocierile pe marginea scutului antirachetă din cadrul NATO sau Consiliului NATO-Rusia, pot fi solicitate iniţial consultări pe bilaterală cu statele implicate în proiect.

De asemenea, diplomaţia moldovenească va avea dificila sarcină de a „adapta” dialogul moldo-rus pe segmentul transnistrean la aceste noi realităţi ale securităţii europene, explică Eduard Ţugui: „În caz de necesitate, trebuie să amintim Rusiei că, în pofida tuturor circumstanţelor, Transnistria este teritoriul Republicii Moldova şi, drept consecinţă, orice fel de infrastructură militară suplimentară instalată aici necesită un acord politic cu Chişinăul”.

Preocupările şi demersurile Republicii Moldova nu trebuie neapărat să aducă dificultăţi suplimentare pe un dosar suficient de complicat, însă aceasta nu-şi poate permite să fie uitată sau ignorată când se prefigurează un nou context de securitate europeană, conchide expertul politic Eduard Ţugui.