Vizualizări: 2798
Pentru a opri destrămarea familiilor, e nevoie de a revizui întregul sistem de protecţie socială
15 Martie 2011 — Doar revizuirea întregului sistem de protecţie socială va permite soluţionarea problemelor grave care afectează familia şi, respectiv, copiii. Este nevoie de a formula neîntârziat politici de alocare a fondurilor de susţinere pentru categoriile de populaţie dezavantaje şi expuse riscului de a-şi priva copii de îngrijire sau chiar de a-i abandona. Totodată, statul trebuie să insiste pe programe educaţionale şi de consiliere pentru viaţa de familie, de rând cu cele de educaţie pentru o viaţă sexuală responsabilă.
Un subiect sensibil este cel al familiilor cu un singur părinte, care se sunt tot mai multe de la an la an. În această direcţie sunt binevenite serviciile de educaţie comunitară a membrilor familiei, în spiritul coeziunii şi solidarităţii. Un alt aspect îngrijorător este cel al procedurii adopţiei, deoarece nu a fost încă pus la punct un mecanism de monitorizare şi de evaluare a activităţii funcţionarilor publici responsabili. În cazul adopţiei internaţionale, semnarea şi ratificarea Convenţiei Europene de la Strasbourg din 24 aprilie 1967 ar schimba esenţial situaţia. Astfel, autorităţile competente nu vor mai avea dreptul să pronunţe o adopţie decât după o anchetă complexă privind adoptatorul, copilul şi familia sa. Or, în aşa mod se vor preveni cel puţin cazurile de adopţie în scopul traficului de copii.
Acestea sunt principalele concluzii ale celei de-a şasea ediţii a Monitorului Social, „Abandonul copilului în Republica Moldova: actori, soluţii şi lacune”, lansate azi, 15 martie 2011, de IDIS „Viitorul”. Monitorul Social reprezintă un produs trimestrial al IDIS, care apare cu suportul financiar al Fundaţiei Friedrich Ebert.
„Instituţia familiei în Moldova traversează la acest moment o perioadă de restrişte, fiind supusă destrămării. Asta se întâmplă din cauza sărăciei, care generează migraţie, fie legală sau deseori ilegală. Dezintegrarea familiei continuă cu plecarea celui de-al doilea părinte, copiii rămânând în grija buneilor ori în tutela statului până la întoarcerea părinţilor”, constată autoarea studiului, experta IDIS în politici sociale şi dezvoltare Viorica Antonov.
Migraţia populaţiei din ultimii zece ani a dus nu doar la îmbătrânirea rapidă a populaţiei, ci şi la creşterea numărului de copii orfani şi abandonaţi de părinţi, fie din motive de sărăcie, fie din cauza statutului vulnerabil al mamelor solitare şi mamelor minore. Pentru a preveni abandonul copiilor, în special la naştere, autorităţile ar trebui să intervină prin consilierea femeilor celor mai expuse acestui gest, deseori disperat.
Pe lângă prevenire, statul trebuie să asigure forme alternative de protecţie a copiilor aflaţi în afara grijii părinteşti. O istorie de succes pentru Republica Moldova o prezintă casele de tip familial, care pot găzdui de la trei până la şapte copii cu vârste de până la 14 ani. Numărul total al copiilor plasaţi în casa de copii spre îngrijire şi al copiilor proprii nu depăşeşte 7 persoane.
În cazul adopţiei ca formulă alternativă îngrijirii copilului în familia naturală, studiul IDIS recomandă mărirea alocaţiei lunare pentru creşterea unui copil luat în adopţie. Or, suma de 500 lei oferită la acest moment este foarte mică. Totodată, e nevoie de a simplifica procedura de adopţie, care e suficient de stufoasă pentru a descuraja doritorii. Or, avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului a sesizat cazuri când s-a început procedura de compatibilitate, ca mai apoi să i se spună familiei respective că copilul deja este dat în adopţie altei familii. Aceasta este o încălcare foarte gravă, atât a drepturilor copilului care urmează a fi adoptat, cât şi a familiei care adoptă. Cu toate acestea, legislaţia este foarte lejeră şi nu conţine prevederi prin care s-ar sancţiona astfel de abateri de la norma legală.
Un subiect sensibil este cel al familiilor cu un singur părinte, care se sunt tot mai multe de la an la an. În această direcţie sunt binevenite serviciile de educaţie comunitară a membrilor familiei, în spiritul coeziunii şi solidarităţii. Un alt aspect îngrijorător este cel al procedurii adopţiei, deoarece nu a fost încă pus la punct un mecanism de monitorizare şi de evaluare a activităţii funcţionarilor publici responsabili. În cazul adopţiei internaţionale, semnarea şi ratificarea Convenţiei Europene de la Strasbourg din 24 aprilie 1967 ar schimba esenţial situaţia. Astfel, autorităţile competente nu vor mai avea dreptul să pronunţe o adopţie decât după o anchetă complexă privind adoptatorul, copilul şi familia sa. Or, în aşa mod se vor preveni cel puţin cazurile de adopţie în scopul traficului de copii.
Acestea sunt principalele concluzii ale celei de-a şasea ediţii a Monitorului Social, „Abandonul copilului în Republica Moldova: actori, soluţii şi lacune”, lansate azi, 15 martie 2011, de IDIS „Viitorul”. Monitorul Social reprezintă un produs trimestrial al IDIS, care apare cu suportul financiar al Fundaţiei Friedrich Ebert.
„Instituţia familiei în Moldova traversează la acest moment o perioadă de restrişte, fiind supusă destrămării. Asta se întâmplă din cauza sărăciei, care generează migraţie, fie legală sau deseori ilegală. Dezintegrarea familiei continuă cu plecarea celui de-al doilea părinte, copiii rămânând în grija buneilor ori în tutela statului până la întoarcerea părinţilor”, constată autoarea studiului, experta IDIS în politici sociale şi dezvoltare Viorica Antonov.
Migraţia populaţiei din ultimii zece ani a dus nu doar la îmbătrânirea rapidă a populaţiei, ci şi la creşterea numărului de copii orfani şi abandonaţi de părinţi, fie din motive de sărăcie, fie din cauza statutului vulnerabil al mamelor solitare şi mamelor minore. Pentru a preveni abandonul copiilor, în special la naştere, autorităţile ar trebui să intervină prin consilierea femeilor celor mai expuse acestui gest, deseori disperat.
Pe lângă prevenire, statul trebuie să asigure forme alternative de protecţie a copiilor aflaţi în afara grijii părinteşti. O istorie de succes pentru Republica Moldova o prezintă casele de tip familial, care pot găzdui de la trei până la şapte copii cu vârste de până la 14 ani. Numărul total al copiilor plasaţi în casa de copii spre îngrijire şi al copiilor proprii nu depăşeşte 7 persoane.
În cazul adopţiei ca formulă alternativă îngrijirii copilului în familia naturală, studiul IDIS recomandă mărirea alocaţiei lunare pentru creşterea unui copil luat în adopţie. Or, suma de 500 lei oferită la acest moment este foarte mică. Totodată, e nevoie de a simplifica procedura de adopţie, care e suficient de stufoasă pentru a descuraja doritorii. Or, avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului a sesizat cazuri când s-a început procedura de compatibilitate, ca mai apoi să i se spună familiei respective că copilul deja este dat în adopţie altei familii. Aceasta este o încălcare foarte gravă, atât a drepturilor copilului care urmează a fi adoptat, cât şi a familiei care adoptă. Cu toate acestea, legislaţia este foarte lejeră şi nu conţine prevederi prin care s-ar sancţiona astfel de abateri de la norma legală.
Autor: IDIS Viitorul
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2285
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1655
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1316
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33