Nume
Parola
Vizualizări: 10340
Interviu acordat de ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, Agenţiei Moldpres
Chisinau, 31 Ianuarie 2011 — Deşi bugetul militar ocupă unul dintre ultimele locuri dintr-o ierarhie care reclamă bani publici pentru infrastructură, sănătate, educaţie, salarii şi pensii, Armata Naţională a rămas o instituţie în care cetăţenii au foarte multă încredere. Despre exerciţiul de supravieţuire prin care trece Armata Naţională şi obiectivele trasate de Ministerul Apărării în cadrul Programului de activitate al Guvernului "Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare" pentru perioada 2011-2014, aflaţi din interviul acordat, în exclusivitate Agenţiei MOLDPRES, de ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa.

Întrebare: Domnule ministru, care sînt obiectivele Ministerului Apărării pentru anul 2011?

Răspuns: Obiectivele strategice ale Armatei Naţionale în anul 2011 sînt continuarea procesului de reformă militară şi finalizarea aprobării documentelor strategice. Este vorba despre Strategia Securităţii Naţionale şi Strategia Militară Naţională. În acest an planificăm să finalizăm elaborarea noii structuri a armatei şi să schimbăm cadrul legislativ cu privire la apărare. De asemenea, intenţionăm să obţinem susţinerea Guvernului pentru iniţierea unui program de construcţie a spaţiului locativ pentru cadrele militare. Menţionez că, în prezent, peste 1000 de militari locuiesc cu chirie şi plătesc circa 50 la sută din salariu pentru spaţiul locativ închiriat. Sau mai rău, locuiesc în căminele Ministerului Apărării, deseori în camere care au o suprafaţă de numai 12 metri pătraţi şi în care locuiesc familii care numără patru persoane. Categoric, nu este o situaţie normală, şi vrem să redresăm situaţia măcar parţial. Şi, nu în ultimul rînd, ne propunem să începem procesul de schimbare a uniformei militare, care a fost aprobat prin decret prezidenţial în 2010.


Î: Care sînt cheltuielile pentru trecerea la uniforma nouă?


R: Costul estimativ pentru implementarea noului model de uniformă militară se cifrează la circa 8 mln de lei, iar suma respectivă se încadrează în cadrul alocaţiilor bugetare anuale pentru echipament. Echiparea militarilor în uniforme noi va avea loc treptat, odată cu epuizarea stocurilor de uniformă din dotarea Armatei Naţionale.

Î: Profesionalizarea treptată a Armatei Naţionale este reflectată în programul de guvernare. Care este situaţia în prezent?

R: Continuarea profesionalizării Armatei Naţionale este un element de bază în reforma de apărare. Cu toate acestea, realizarea obiectivului privind profesionalizarea graduală a Armatei Naţionale întîmpină greutăţi motivate de finanţare sub nivel a Armatei Naţionale. Cele mai însemnate realizări în acest domeniu au fost modernizarea structurii şi a principiilor de completare şi pregătire a Batalionului 22 şi a Batalionului cu destinaţie specială. Măsurile întreprinse cuprind trei etape şi au ca punct final anul 2014. La sfîrşitul acestei perioade, unităţile menţionate vor fi compatibile cu structurile NATO pentru că vor fi organizate, instruite şi echipate pentru a face faţă riscurilor convenţionale şi crizelor şi conflictelor actuale.

Î: Ce impact a avut subdezvoltarea armatei din punct de vedere al atragerii şi retenţiei resursei umane?


R: Indiscutabil, austeritatea financiară a influenţat negativ încadrarea în Armata Naţională a specialiştilor calificaţi din sectorul civil. Totodată, a sporit şi numărul de militari, îndeosebi din categoria soldaţi şi sergenţi, care s-au eliberat din iniţiativă proprie din Armatei Naţională.

Analiza efectuată relevă că motivul principal în scăderea atractivităţii şi motivaţiei pentru serviciul militar prin contract, rezidă în anularea obligativităţii statului cu privire la asigurarea cu spaţiu locativ al militarilor. Cel mai trist este însă faptul că mecanismul anulat nu a fost înlocuit cu un instrument nou, care să ofere militarilor o perspectivă clară de asigurare cu spaţiu locativ.

Cadrele militare şi angajaţii civili sînt cel mai important patrimoniu al Armatei Naţionale, iar motivarea lor a fost afectată atît de suspendarea plăţilor pentru închirierea spaţiului locativ, cît şi de îngheţarea creşterii salariale pînă în anul 2013. Menţionez, totuşi, că în anul precedent procentul persoanelor încadrate în Armata Naţională a crescut în raport cu numărul celor care s-au eliberat din serviciul militar.


Î: Programul de guvernare evidenţiază inclusiv necesitatea participării R. Moldova la acţiuni internaţionale de stabilizare şi menţinere a păcii. Ce potenţial are Armata Naţională pentru a îndeplini acest obiectiv?

 R: Armata Naţională dispune de capacitatea să dezvolte capabilităţile necesare pentru participarea la operaţiuni de menţinere a păcii, cu condiţia că statul va aloca resursele necesare.

 Cu regret, obiectivul privind transformarea R. Moldova din consumator în contribuitor la securitatea internaţională nu a fost îndeplinit, inclusiv din lipsă de voinţă politică. Din cauza că în trecut guvernarea şi opoziţia nu au găsit consens pe acest subiect, armata a avut de suferit enorm. Armata Naţională a stagnat pentru că nu am reuşit să ne dezvoltăm, să realizăm profesionalizarea graduală a armatei şi să obţinem o experienţă în pregătirea şi executarea misiunilor respective. Subliniez că, militarii Armatei Naţionale sînt pregătiţi să îndeplinească în teatrele de operaţii internaţionale misiuni de înaltă responsabilitate. Aceste misiuni contribuie la consolidarea profilului R. Moldova ca ţară care îşi respectă angajamentele asumate în plan extern.

Î: Cum a fost afectat sistemul de apărare al ţării din cauza că statul nu a alocat resursele necesare pentru dezvoltarea armatei?

 R: Deşi alocaţiile pentru apărare sînt mai mici decît necesităţile reale de apărare, Armata Naţională are capacitatea de a întreţine tehnica militară şi armamentul din dotare în stare funcţională. Totodată, să nu uităm faptul că echipamentele militare existente au fost moştenite de la armata sovietică, deci sînt învechite moral şi fizic, iar resursele de exploatare a acestora s-au epuizat. În prezent, tehnica şi armamentul necesită recondiţionare sau înlocuire, iar alocările bugetare nu permit să desfăşurăm lucrări de recondiţionare sau să iniţiem programe de modernizare şi reînzestrare. Acelaşi lucru se referă şi la supravegherea spaţiului aerian în contextul sistemului naţional de apărare antiaeriană.

Î: Ministerul Apărării va organiza a patra licitaţie de comercializare a avioanelor de vînătoare. Este lipsa cumpărătorilor o problemă?

 R: Într-adevăr, Ministerul Apărării va organiza a patra licitaţie, după ce primele trei, care au fost organizate pe parcursul anului 2010, nu au dat rezultate din lipsă de cumpărători. Subliniez că comercializarea celor şase avioane de vînătoare MIG-29, aflate în dotarea Armatei Naţionale, are loc prin hotărîre de Parlament. Preţul iniţial de licitaţie este de 8,5 mln de dolari SUA şi a fost stabilit în urma unei expertize independente a stării tehnice a avioanelor de luptă.

Menţionez că necesitatea comercializării acestui lot de tehnică militară este dictată de raţiuni economice şi militare. Avioanele MIG-29 nu pot fi întreţinute din bugetul Ministerului Apărării, iar întrebuinţarea acestora de către Armata Naţională este imposibilă. În prezent, avioanele MIG-29 din dotarea Armatei Naţionale sînt în stare non-zbor şi necesită reparaţii estimate la circa 30 mln de dolari SUA. Această cifră nu conţine cheltuieli pentru instruirea primară şi anuală a personalului navigant şi tehnic, care este estimată la circa 100 mln dolari SUA. Totodată, Ministerul Apărării alocă anual din bugetul său circa 500 mii lei pentru pază, întreţinerea tehnică şi efectuarea altor lucrări curente de deservire a celor şase avioane. În cazul în care comercializarea avioanelor nu va fi posibilă, următorul pas va fi casarea acestora.

Î: Domnule ministru, cînd va fi gata Moldova să treacă la o armată profesionistă şi să renunţe la serviciul militar obligatoriu?

R: Problema renunţării la serviciul militar în termen nu se pune în acest moment. Consider că factorul economic este decisiv din acest punct de vedere, deoarece cheltuielile de întreţinere a unui militar în termen sînt net inferioare faţă de întreţinerea unui soldat prin contract. Prin urmare, R. Moldova nu are încă capacitatea de a forma o armată integral profesionistă. Vă pot spune însă că raportul de militari care îndeplinesc serviciul militar în bază de contract şi cei care îndeplinesc serviciul militar în termen în Armata Naţională este de circa 50 la sută pentru fiecare categorie.

 Vă mulţumesc!