Nume
Parola
Vizualizări: 2700
Cercetător francez: „De fiecare dată când vin în Republica Moldova, am senzaţia că mai trăim încă într-o lume bipolară”
12 Iulie 2010 — Politica externă a Franţei în Europa de Sud-Est este de fapt politica Uniunii Europene în regiunea respectivă. Or, cetăţenii UE manifestă o atitudine rezervată faţă de extinderea comunităţii, în timp ce decidenţii statelor-membre se feresc să menţioneze extinderea în discursurile lor publice. La acest moment, Uniunea Europeană şi-a asumat o abordare diferenţiată faţă de ţările care au ales un parcurs european, în sensul îndeplinirii de către acestea a criteriilor de la Copenhaga, în defavoarea celei „la pachet”. Republica Moldova trăieşte încă într-o lume bipolară, fiind propulsată de trecutul istoric între Est şi Vest. Cea mai mare piedică în calea integrării europene a RM rămâne a fi conflictul transnistrean.

Acestea sunt principalele concluzii ale profesorului francez Philippe Claret, directorul Centrului de Studii şi de Cercetare a Balcanilor, exprimate la o dezbatere organizată de IDIS „Viitorul” la 12 iulie 2010. Claret, profesor la Universitatea Montesquieu Bordeaux IV, a ţinut cu această ocazie o prelegere intitulată „Politica externă a Franţei: relaţia cu Uniunea Europeană şi Europa de Sud-Est”.

„Franţa a pierdut de mai multe ori trenul. Când spun asta, mă refer la conflictele din Balcani. Să nu uităm că politica externă a Franţei e de fapt politica UE, astfel vorbim mai mult de politica europeană a Franţei. Această întârziere, şi în general reacţiile care se lasă mult aşteptate se explică prin lipsa de consens la nivel de comunitate, dar şi prin specificul instituţional al Uniunii”, este de părere directorul Centrului de Studii şi de Cercetare a Balcanilor Philippe Claret. Claret susţine totodată că Franţa pune preţ pe relaţiile bilaterale cu state din afara UE, relaţii care au limite însă limitele sale: „Sunt nişte relaţii tributare, de imagine, tipic diplomatice, marcate în unele cazuri de trecutul istoric”.

Claret explică că Franţa a fost dintotdeauna un actor activ, care a stat la baza construcţiei europene: „Franţa a început a se face remarcată pe scena europeană pentru a demonstra că este o ţară liberă. Asta se referă mai ales la perioada din timpul şi de după deţinerea preşedinţiei UE. Franţa înţelege că nu mai este o mare putere a lumii, dar şi că îşi păstrează influenţa, inclusiv prin intermediul francofoniei.”.

Profesorul consideră că politica de extindere a UE este una ambiguă, dominată de stereotipuri şi mai puţine cunoştinţe temeinice despre statele cu aspiraţii europene: „Persistă incertitudine în alegerile strategice ale Uniunii, care nu are o viziune coerentă de integrare a statelor. Această dilemă explică de ce acum UE are o politică închisă şi deseori reactivă”.

Cei peste douăzeci de tineri prezenţi la discuţii s-au arătat interesaţi de intervenţia Franţei în menajarea conflictelor din Balcani, relaţia bilaterală cu Federaţia Rusă, dar şi şansele de integrare europeană a Republicii Moldova.

Timp de trei ani, aproximativ 900 de tineri au participat la dezbaterile europene ale IDIS, interacţionând direct cu reprezentanţi ai autorităţilor publice, misiunilor diplomatice şi organizaţiilor internaţionale. Prin facilitarea comunicării dintre tinerii lideri şi persoane oficiale din afara Republicii Moldova, IDIS „Viitorul” îşi propune să alimenteze preocuparea tinerei generaţii faţă de provocările majore de ordin politic, economic şi social.