Nume
Parola
Vizualizări: 2539
Îmbătrânirea demografică zguduie din temelie sistemul actual de pensionare
12 Mai 2010 — În următorii 30-40 ani, pensionarii pot deveni cel mai vulnerabil segment social. Pe măsura aprofundării îmbătrânirii demografice, sporeşte gradul de risc pentru categoriile de vârstnici. Or, neindexările la timp ale pensiilor amplifică sărăcia, deopotrivă cu izolarea socială şi singurătatea. Asta în condiţiile în care pensiile constituie doar 20-25% la sută din coşul minim de consum pe ţară.

În condiţii de criză, economia naţională nu este în stare să suporte presiunile asupra sistemului de pensionare. Iată de ce autorităţile trebuie să accelereze reforma sistemului de pensionare, care trebuie să parcurgă cu succes tranziţia de la un sistem bazat pe solidaritatea dintre generaţii la unul fundamentat pe contribuţii individuale. Categoriile privilegiate de pensionari trebuie excluse, iar pensionarea anticipată, deseori „frauduloasă”, obţinută prin certificate false de boală – blocată. Asta deoarece actuala vârsta de pensionare este mult prea scăzută. O soluţie ar fi ridicarea cenzului de pensionare până la 60 de ani pentru femei, ţinând cont că acestea trăiesc cu 5-7 mai mult decât bărbaţii. Totodată, autorităţile trebuie să asigure o bătrâneţe activă celor pensionaţi, prin stimularea persoanelor care decid să muncească în continuare. O formulă posibilă este cea a dividendelor de 2-3% la pensie pentru fiecare an activat peste vârsta de pensionare.

Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Impactul îmbătrânirii demografice asupra sistemului de pensionare: subtilităţi şi căi posibile de redresare”, prezentat azi, 12 mai 2010, la IDIS „Viitorul”.

„Republica Moldova deţine locul 14 în lume după gradul de îmbătrânire şi locuri de frunte în topul ţărilor îmbătrânite. Către 2050, confirmă prognozele, fiecare a treia persoană în Republica Moldova va avea peste 60 ani. Această tendinţă este practic imposibil de a fi modificată. Îmbătrânirea nu poate fi combătută, ci doar temperată prin politici demografice, având ca scop stabilizarea reproducerii. Autorităţile trebuie să înveţe cum să gestioneze acest fenomen, negarea acestuia nefiind nici pe de parte o soluţie”, a subliniat coordonatoarea departamentului Societate competitivă de la IDIS „Viitorul”, Olesea Cruc, care este şi membră a Comisiei naţionale pentru populaţie şi dezvoltare.

Îmbătrânirea demografică nu afectează în egală măsură femeile şi bărbaţii, explică dr. conferenţiar Valeriu Sainsus: „În Republica Moldova, durata de viaţă după pensionare va fi de numai 6 ani pentru bărbaţi şi 11 ani pentru femei, ceea ce este o diferenţă dublă, cu elemente de discriminare gender”. Anume aceste discrepanţe justifică necesitatea de a creşte cenzul de pensionare pentru femei, susţine demograful. Sainsus propune ca femeile să se pensioneze de la 60 de ani. Unificarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei la 65 ani nu poate fi acceptată mai devreme de anii 2030-2050, adaugă autorul. Pe de altă parte, văduvia afectează mai mult femeile şi se referă la fiecare a şaptea-opta femeie care a depăşit vârsta de 70 de ani.

Creşterea longevităţii populaţiei cu un an înseamnă un surplus de 300 milioane de lei anual pentru sistemul de pensii. Valeriu Sainsus: „Dacă la acest moment două persoane apte de muncă asigură pensia pentru un singur bătrân, ce se va întâmpla când se vor pensiona generaţiile numeroase ale anilor '50 către anul 2010- 2012?”.

Toate aceste presiuni clatină din temelii sistemul actual de pensionare, mai ales în condiţii de criză economică. Iată de ce autorităţile trebuie să urgenteze reformarea sistemului de pensionare, sugerează Valeriu Sainsus: „Spre deosebire de sistemul actual, care tolerează salariile „în plic”, care nu influenţează mărimea pensiilor, sistemul bazat pe contribuţii individuale ar motiva persoanele să fie active, fiindcă asta le afectează direct sursele de existenţă la bătrâneţe. Fiecare salariat urmează să-şi facă economii obligatorii pentru vârsta de pensionare, când îşi va pierde capacitatea de a munci. Economiile urmează a fi investite într-un fond de pensii de stat sau private”. Demograful consideră totodată că acordarea de dividende de 2-3% la pensie pentru fiecare an activat peste vârsta de pensionare ar creşte substanţial nivelul de securitate socială al valurilor de pensionari care urmează.

E nevoie de a crea o Comisie pentru populaţie şi dezvoltare, care să se supună Parlamentului Republicii Moldova, ceea ce i-ar oferi mai multă capacitate de a decide şi influenţa direct lucrurile, afirmă autorul. Asta fiindcă Comisia Naţională pentru Populaţie, creată la nivel de Guvern şi Prim-ministru, nu are legalitatea totală a deciziei, iar aşteptările funcţionalităţii şi eficienţei sunt nesatisfăcătoare, opinează demograful Valeriu Sainsus.

Pe termen scurt, e nevoie de o Strategie naţională de securitate demografică, coerentă şi realistă. Stoparea declinului demografic, redresarea natalităţii şi reproducerea durabilă sunt priorităţile de care ar trebui să se ghideze autorităţile. Îmbătrânirea populaţiei poate fi doar gestionată, bătrâneţea activă fiind o soluţie pentru mai multe state europene. Or, pentru asta, e necesar de a investi în serviciile de sănătate, deoarece în Republica Moldova pensionarii, mai ales cei din mediul rural, constituie o categorie epuizată fizic şi mai puţin aptă de muncă.