Nume
Parola
Vizualizări: 2375
IDIS „Viitorul”: Consolidarea autonomiei universitare, şi nu intervenţiile abuzive ale puterii politice, poate asigura stabilitatea şi calitatea educaţiei superioare în RM
27 Mai 2009 — Anumite politici ale Guvernului RM, menite să susţină dezvoltarea sistemului universitar, au adus prejudicii stabilităţii şi funcţionării sale, în ansamblu. Cel mai recent exemplu este legat de plafonarea cotelor de înmatriculare la instituţiile de învăţământ superior. Această decizie a generat o serie de grave probleme financiare şi sociale, care fac dificil procesul de studii şi dezvoltarea de mai departe a educaţiei universitare. Doar în ultimii 3 ani, universităţile din RM au ratat circa 400 milioane de lei. Profesorii şi studenţii încearcă să se reprofileze, chiar şi în lipsa unor alternative fezabile. Autonomia universitară este pusă serios în impas, chiar şi în universităţile private. Acestea sunt principalele concluzii ale studiului IDIS „Viitorul” „Impactul politicilor autorităţilor publice centrale asupra sistemului universitar din Republica Moldova”, prezentat azi, 27 mai 2009, în cadrul unei dezbateri publice. „Acest studiu vine să acopere un deficit constant de analiză şi reacţii serioase pe domeniul de analiză al educaţiei universitare. Autorii efectuează o analiză de costuri – beneficii asupra unei Hotărâri de Guvern (nr. 434), prin care s-a impus reducerea drastică a numărului de studenţi în majoritatea instituţiilor de învăţământ superior. Nici până astăzi autorităţile emitente ale Hotărârii nu au argumentat în mod serios motivele intervenţiei lor necugetate în sfera educaţiei universitare, publice şi private, iar efectele pe care le putem constata în acest moment sunt total opuse scopului intenţionat.”, subliniază directorul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Igor Munteanu. Autorii studiului – conferenţiarul Cornel Ciurea şi cercetătorul Leonid Litra –constată că, începând cu anul 2005, Guvernul RM a iniţiat o politică de combatere a procesului de expansiune universitară. „Decalajele invocate pe piaţa muncii nu reprezintă un temei suficient pentru a reglementa fluxurile de studenţi. În economia reală primează legea pieţei, nu cea a planificării de stat.”, explică Cornel Ciurea. Expertul nu exclude totodată anumite raţiuni de ordin politic: „Autorităţile imită modelele din Est şi par a fi deranjate de activismul public din ce în ce mai crescând al tinerilor cu studii superioare.” Reglementarea fluxului de studenţi nu este o soluţie adecvată la problemele sistemului universitar: „Guvernul a identificat corect problemele sistemice: comercializarea universităţilor, devalorizarea diplomelor, imitarea adaptării la rigorile procesului de la Bologna, supra-teoretizarea studiilor, dar constatând aceste deficienţe, nu a formulat riguros şi soluţia adecvată. Aceste probleme nu au fost remediate, dimpotrivă, ele s-au acutizat. Mai mult, reducerea mecanică a numărului de studenţi în universităţi a provocat o criză serioasă de funcţionare a sistemului universitar, fără a rezolva problemele de fond.”, subliniază Cornel Ciurea. Adoptarea pripită a Hotărârii 434 a generat efecte negative atât directe, cât şi indirecte asupra sistemului de învăţământ superior. „În plan financiar, constatăm pierderi, care se cifrează la circa 400 de milioane de lei. Cam atât reprezintă cheltuielile pe care le suportă universităţile din RM pe parcursul unui an de studiu.”, accentuează Leonid Litra. Litra susţine că cererea socială a rămas în continuare mare, un număr important de abiturienţi rămânând în afara procesului de studii: „Asta demonstrează că Hotârârea 434 contravine voinţei şi opţiunilor cetăţenilor, atentând la autonomia decizională a universităţilor. Limitările abuzive aduc atingere şi dreptului constituţional al tinerilor din RM de a avea acces la educaţie (art. 35). Mai mult, îngrădind funcţionarea liberă a universităţilor, RM se auto-izolează în raport cu angajamentele sale europene. Autonomia universitară este însă un principiu-cheie al Procesului de la Bologna. Autorităţile au rămas surde la îngrijorările exprimate de societatea civilă, cadrele universitare şi chiar anumite partide politice, iar Curtea Constituţională a respins solicitarea de invalidare a hotărârii respective.” Între timp, situaţia din universităţi devine dramatică. Instituţiile sunt nevoite să reducă salariile profesorilor, ca urmare a surselor bugetare mai mici decât în anii precedenţi: „Unii caută să se reprofileze, chiar în lipsa unei alternative. Asta are consecinţe asupra calităţii procesului de studii.”, adaugă Leonid Litra. În ciuda finanţării insuficiente de la bugetul de stat, autorităţile centrale tind să-şi extindă controlul total asupra procesului de studii şi a universităţilor din RM. Or, această situaţie îi face pe conducătorii universităţilor destul de vulnerabili şi nesiguri faţă de ziua de mâine, ei ezitând să-şi exprime public punctul de vedere. Nu sunt atestate totodată progrese evidente, care ar face procesul de studii mai aproape de nevoile pieţei, de dinamica economică a ţării. Asta confirmă încă o dată caracterul dirijist şi nefast al intervenţiei statului în acest domeniu. Autorii studiului IDIS „Impactul politicilor autorităţilor publice centrale asupra sistemului universitar din Republica Moldova” recomandă autorităţilor să se abţină de la decizii motivate doar de pretenţii politice, propunând o serie de acţiuni de primă necesitate pentru deblocarea situaţiei de criză. Statul trebuie să renunţe la planurile restrictive de înmatriculare. Autorităţile trebuie să opteze tranşant pentru un model bazat pe taxe de şcolarizare, cu acordarea burselor de stat persoanelor social vulnerabile. Doar prin maximizarea veniturilor se va rezolva actuala criză financiară a universităţilor, iar statul va putea redirecţiona fondurile disponibile spre studiile secundare. Experţii mai recomandă implicarea studenţilor şi profesorilor la luarea deciziilor, precum şi consolidarea autonomiei universitare, ca mecanism de creştere a eficienţei, europenizării şi transparenţei procesului de studii superioare. # # # IDIS „Viitorul” reprezintă o instituţie de cercetare, instruire şi iniţiativă publică, care activează pe o serie de domenii legate de: analiză economică, guvernare, cercetare politică, planificare strategică şi management al cunoştinţelor. IDIS activează în calitate de platformă comună care reuneşte tineri intelectuali, preocupaţi de succesul tranziţiei spre economia de piaţă şi societatea deschisă în Republica Moldova. Pentru a afla mai multe despre activitatea IDIS „Viitorul”, accesaţi: www.viitorul.org