Bruxelles, 25 Aprilie 2009 — DOCUMENT DE LUCRU AL PERSONALULUI COMISIEI care însoţeşte comunicarea Comisiei către Consiliul şi Parlamentul European “Implementarea Politicii Europene de Vecinătate în anul 2008" Raport de Progres Republica Moldova 1. CONTEXTUL ŞI EVALUAREA GENERALĂ Republica Moldova (denumită în continuare Moldova) şi UE au stabilit relaţii contractuale pentru prima data în anul 1994 prin semnarea unui Acord de Parteneriat şi Cooperare ce a întrat în vigoare în 1998. În baza acestui acord a fost adoptat Planul de Acţiuni UE-Moldova din cadrul PEV pentru o perioadă de trei ani şi a fost extins de comun acord după luna februarie 2008. Până în luna februarie 2008 implementarea acestui plan a fost ghidată şi monitorizată în baza unor instrumente anuale de implementare care stipulează un set de priorităţi anuale şi un orar de implementare în baza priorităţilor convenite în comun de către UE şi Moldova. Primul raport de progres a fost adoptat în luna decembrie 2006, iar al doilea în luna aprilie 2008. De asemenea, fiecare an au fost efectuate evaluări suplimentare atât de UE cât şi de partea moldoveană. În plus, cooperarea instituţională prin Consiliul de Cooperare UE-Moldova, Comisia de Cooperare UE-Moldova şi patru sub-comitete a permis ambelor părţi să conducă discuţii politice şi sectoriale şi să urmărească cu atenţie implementarea Planului de Acţiuni în cadrul PEV. Acest document reprezintă un raport asupra progresului general înregistrat în implementarea Planului de Acţiuni Moldova-UE între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2008 deşi au fost luate în considerare şi evoluţii relevante ce s-au petrecut în afara acestui cadru de timp. Acest documente nu reprezintă o examinare generală a situaţiei economice şi politice din Moldova. Moldova este un partener care a înregistrat progrese substanţiale în guvernare şi reforme pe parcursul ultimilor ani. În general în perioada de raportare, Moldova a înregistrat progrese în domeniile majoritare din cadrul Planului de Acţiuni PEV. Realizări importante în perioada de raportare sunt progresele în reforma sistemului judiciar, acordul de a publica rapoartele Comisiei Europene pentru Prevenirea Torturii, funcţionarea corectă a preferinţelor comerciale autonome, cooperarea cu Misiunea UE de Asistenţă la Frontieră (EUBAM), iniţiative în forurile de cooperare regională, precum şi consolidarea cooperării cu UE privind probleme regionale şi internaţionale. Moldova a continuat de asemenea să coopereze cu UE în toate problemele ce ţin de eforturile de soluţionare a conflictului transnistrean, inclusiv prin măsuri de consolidare a încrederii orientate spre dialogul nemijlocit cu populaţia din Transnistria. Economia moldovenească a revenit în forţă după seceta din 2007 în ciuda efectelor negative ale şocurilor externe, inclusiv inundaţiilor mari din vară şi turbulenţelor financiare globale în ultimele luni ale anului. Cu toate acestea, Moldova a înregistrat doar progrese limitate în implementarea eficace a unui număr de reforme ce reprezintă priorităţi esenţiale în cadrul Planului de Acţiune al PEV. Acestea includ, în special, asigurarea libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, soluţionarea unor probleme de funcţionare şi reglementare a pieţei şi aplicarea eficientă a strategiilor naţionale în domenii cum ar fi lupta împotriva corupţiei, traficului de droguri şi de fiinţe umane sau în sectoare importante cum ar fi transportul şi energia. Aşa cum se menţionează în ultimul raport, alocarea insuficientă a resurselor, adoptarea cu întârzieri a legislaţiei secundare sau susţinerea politică insuficientă constituie impedimente de durată în implementarea reformelor interne. Mai mult decât atât, au fost înregistrate regrese în domeniul legii electorale în timp ce alegerile generale au fost programate pentru luna aprilie 2009. 2. DIALOG ŞI REFORME POLITICE Având în vedere perspectiva unui nou acord bilateral, precum şi a alegerilor generale din aprilie 2009, dialogului politic dintre UE şi Moldova s-a intensificat. Au avut loc consultări între guvernul moldovean şi Comitetului Politic şi de Securitate al UE, Consiliul de lucru privind Europa de Est şi Asia Centrală, precum şi cu Troika Directorilor Politici. În luna mai 2008, executivul moldovean a instituit Comisia Naţională pentru Integrare Europeană în frunte cu Preşedintele Republicii. Democraţia şi statul de drept Obiectivele în acest domeniu includ: consolidarea stabilităţii şi eficienţei instituţiilor ce garantează democraţia şi a statul de drept; consolidarea capacităţii sistemului judiciar şi a revizuirea legislaţiei existente pentru asigurarea independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar, inclusiv a urmăririi penale, precum şi asigurarea eficacităţii luptei împotriva corupţiei. Pe parcursul anului 2008, guvernul a fost activ în pregătirea alegerilor generale petrecute în aprilie 2009. Parlamentul a adoptat legislaţie ce interzice deţinerea cetăţeniei duble sau multiple pentru numeroase categorii de funcţionari şi de reprezentanţi aleşi şi a modificat Codul Electoral în aprilie 2008 prin ridicarea pragului electoral pentru intrarea forţelor politice în Parlament şi interzicerea alianţelor pre-electorale. Într-un aviz comun, Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei şi Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului a declarat că aceste modificări au constituit un pas înapoi şi a recomandat fără echivoc abrogarea acestora înaintea alegerilor din aprilie 2009. Într-o hotărâre din noiembrie 2008, Curtea Europeană pentru Drepturilor Omului a declarat că noua legislaţie privind multipla cetăţenie a încălcat articolul 3 din Protocolul 1 a Convenţiei Europene pentru Protecţia Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale ce garantează dreptul la alegeri libere. Moldova a continuat reforma sistemului judiciar pe baza unei strategii adoptate în 2006. Reforma s-a confruntat cu o serie de provocări rezistente la implementare. Departamentul pentru administraţia judecătorească în cadrul Ministerului Justiţiei, creat în 2007, a început activitatea sa cu mare întârziere: Inspecţia Judiciară s-a ciocnit cu probleme repetate în angajarea personalului şi nu a putut să-şi înceapă activitatea conform planului. Codul de Etică pentru judecători (2007) a fost în mare măsură distribuit; cu toate acestea, implementarea eficace a prevederilor acestuia rămâne să fie evaluată. În afară de aceasta, a fost pregătită activ implementarea Legii cu privire la asistenţă juridică garantată de stat ce urma să între în vigoare în anul 2009. Programele de instruire şi de recalificare pentru judecători, procurori şi executorii judecătoreşti, inclusiv ce ţine de legislaţia privind drepturile omului, au continuat. Legislaţia adoptată în decembrie 2008 a reformat Biroul Public al Procuraturii Generale deşi aceasta nu a luat în considerare pe deplin recomandările Consiliului Europei cu privire la independenţa şi urmărirea penală, a modificat statutul judecătorilor, precum şi componenţa Consiliului Suprem al Magistraturii. Principala provocare pentru Moldova rămâne implementarea acestor măsuri legislative, ţinând cont de resursele limitate alocate în acest scop. S-au realizat progrese în domeniul guvernării publice odată cu adoptarea a două legi noi: legea cu privire la administraţia publică în luna iulie 2008 ce prevede o delimitare a funcţiilor politice şi ne-politice în administraţia publică şi lege cu privire la transparenţa procesului decizional în sectorul public adoptată în noiembrie 2008. În cadrul strategiei naţionale a Republicii Moldova şi a planului de acţiune 2007-2009 privind combaterea corupţiei, au întrat în vigoare legi importante de combatere a corupţiei (legi privind partidele politice, cu privire la conflictul de interese, cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei) sau au fost adoptate (legi privind protecţia martorilor şi a participanţilor la proces; Codul de Etică pentru funcţionarii publici; modificări la legea cu privire la declaraţia veniturilor şi bunurilor de către funcţionarii publici). În raportul de conformare din decembrie 2008, Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO) a ajuns la concluzia că s-a înregistrat un progres semnificativ în implementarea recomandărilor sale în Moldova. Chiar dacă acestea au contribuit la îmbunătăţirea poziţiei Moldovei în studiile internaţionale privind percepţia corupţiei, aceste progrese urmează încă să fie urmate de o alocare suficientă a resurselor şi de legislaţie secundară corespunzătoare pentru a asigura implementarea lor eficienta. În câteva domenii, măsurile întreprinse rămân a fi insuficiente sau nu au fost finalizate sau adoptate: de exemplu, în ceea ce priveşte legislaţia cu privire la tehnici speciale de investigare, includerea într-o măsură mai largă a corupţiei în combaterea spălării banilor, mecanisme eficiente de control asupra conflictelor de interese şi declaraţiilor de active, raportarea corupţiei şi protecţia persoanelor ce au raportat cazuri de corupţie, sau incriminarea unor infracţiuni de contabilitate sau de manipulări. Există, prin urmare, posibilitatea de ajustare în continuare a cadrului legislativ. În luna iulie 2008, guvernul a cerut ca toate instituţiile publice centrale să lanseze evaluări a riscului de corupţie şi să elaboreze planuri de integritate cu sprijinul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). Analiza cazurilor examinate de către CCCEC indică necesitatea de a extinde această cerinţă şi asupra instituţiilor publice locale. În luna noiembrie 2008, a fost creat Consiliul Coordonator pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii în vederea coordonării acţiunilor care au ca scop prevenirea şi combaterea criminalităţii şi corupţiei, traficului de fiinţe umane şi a migraţiei ilegale. Cu toate acestea, este necesar în continuare de consolidat mecanismul de monitorizare a Strategiei naţionale anticorupţie şi de implicat mai larg părţile interesate de la guvern şi societatea civilă. Nici un progres nu a fost înregistrat în ceea ce priveşte proiectul de lege privind corupţia alegătorilor care a fost prezentat Parlamentului în anul 2006. Nu s-a înregistrat nici un progres privind conformarea cadrului legislativ cu standardele Consiliului Europei în domeniul autonomiei locale. Drepturile omului şi libertăţile fundamentale Obiectivele în acest domeniu includ: asigurarea respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, inclusiv dreptul minorităţilor naţionale; elaborarea şi implementarea unui cadru juridic suficient pentru prevenirea şi lupta împotriva traficului de fiinţe umane şi abordarea problemelor cu care se confruntă victimele traficului de persoane; eradicarea tratamentului rău şi torturii; asigurarea drepturilor copiilor, egalitatea de tratament, de libertate a exprimării; libertatea de asociere şi promovarea dezvoltării societăţii civile; asigurarea respectării drepturilor de bază ale sindicatelor şi standardele de muncă de bază; asigurarea justiţiei internaţionale prin intermediul Curţii Penale Internaţionale. Parlamentul a avut loc mai multe audieri publice privind implementarea de către guvern a Planului Naţional de Acţiune privind Drepturile Omului care a expirat în luna noiembrie 2008. Elaborarea unui plan-succesor de acţiune pentru 2009-2012 a fost iniţiată în luna decembrie 2008. Patru avocaţii parlamentari (ombudsmen), unul dintre aceştia fiind în prezent responsabil de protecţia drepturilor copilului, au fost numiţi în funcţie în luna octombrie (aceste poziţii au fost libere timp de câteva luni în anul 2008). În luna aprilie 2008, a fost adoptată legislaţia ce conţine cadrul de reglementare pentru executarea deciziilor Curţii Europene pentru Drepturilor Omului (CEDO) în Republica Moldova. Curtea s-a pronunţat împotriva Moldovei într-un număr de cazuri de încălcări ale Convenţiei Europene pentru Drepturilor Omului (inclusiv în ceea ce priveşte durata procedurilor legale, dreptul de proprietate, şi maltratare). În 2008, Republica Moldova deţinea locul trei privind numărul de cereri alocate pe autoritate judecătorească în FCI IR pe cap de locuitor (3,21 solicitări la 10 000 de cetăţeni). Moldova şi-a respectat toate obligaţiile de raportare în conformitate cu convenţiile ONU privind drepturile omului la care este parte. În luna ianuarie 2008, Republica Moldova a ratificat Primul Protocol Opţional al Pactului privind Drepturile Civile şi Politice. Nu au fost înregistrate progrese spre semnarea Convenţiei Internaţionale privind Protecţia Drepturilor tuturor Lucrătorilor Migranţi şi a Membrilor Familiilor Acestora. Moldova a cooperat pe deplin cu Raportorul Special al ONU privind violenţa împotriva femeilor şi Raportorul Special asupra torturii în timpul vizitei lor comune în ţară în luna iulie 2008. Cu privire la minorităţile naţionale, au fost alocate resurse insuficiente pentru implementarea planului naţional de acţiune în sprijinul populaţiei rome (2007-2010), iar lipsa de date pentru evaluarea progreselor reprezintă un obstacol semnificativ la implementarea eficientă a acestuia. Nu putem raporta asupra unor progrese cu privire la ratificarea Cartei Europene pentru Limbile Regionale şi Minoritare. În ceea ce priveşte libertatea religiei, organizaţiile non-guvernamentale au subliniat lipsa monitorizării publice suficiente a implementării legii cu privire la culte; au fost înregistrate mai multe cazuri de arestare a preoţilor Bisericii Basarabene. După o serie de runde de consultări cu societatea civilă, guvernul a prezentat Parlamentului un proiect de lege cu privire la anti-discriminare. În ciuda eforturilor substanţiale întreprinse de autorităţi, maltratarea de către politie rămâne a fi un fenomen răspândit, iar condiţiile în încăperile de detenţie şi închisori rămân în continuare să fie o sursă de îngrijorare gravă (de exemplu, supraaglomerarea, violenţa între prizonieri, abuzul deţinuţilor). În luna noiembrie 2008, Guvernul a autorizat Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) să publice toate rapoartele CPT pe Moldova. O lege privind controlul civil al respectării drepturilor omului în închisori a fost adoptată în luna noiembrie 2008. Această lege prevede un mecanism independent de monitorizare a închisorilor cu scopul de a garanta transparenţa şi de a preveni maltratarea şi tortura prizonierilor. Directorul Centrului pentru Drepturile Omului (Ombudsmanul) a fost desemnat să coordoneze mecanismul naţional de prevenire creat în conformitate cu Protocolul Opţional la Convenţia ONU împotriva torturii. Departamentul Instituţiilor Penitenciare a elaborat un program de instruire cu privire la drepturile omului şi în special a drepturilor deţinuţilor. Nu au fost realizate progrese în practică privind transferul de responsabilitate pentru persoanele în arest la Ministerul de Justiţie. Nu s-a remarcat nici o acţiune eficientă pentru consolidarea libertăţii de exprimare şi pluralismului mass-media în ţară. Şefii misiunilor UE la Chişinău au exprimat îngrijorări cu privire la acest lucru în două declaraţii comune din lunile iulie şi noiembrie 2008. În decembrie 2008, PRO-TV, un canal important de televiziune independentă, a fost aproape de a fi lipsit de licenţă de difuzare de către Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi numai presiunile din partea comunităţii internaţionale au împiedicat întreruperea serviciului. Nu au avut loc evoluţii în ceea ce priveşte consolidarea instituţională a Consiliului Coordonator al Audiovizualului sau asigurarea independenţei editoriale şi autonomiei instituţionale a Teleradio Moldova. În toamna anului 2008, au fost înregistrate mai multe cazuri de intimidare a susţinătorilor şi membrilor partidelor de opoziţie de către reprezentanţii forţelor de poliţie. Organizaţiile societăţii civile s-au plâns de o implementare proastă a legii privind accesul la informaţie. Legea cu privire la secrete de stat, adoptată de Parlament în noiembrie 2008, nu corespunde standardelor internaţionale privind dreptul la informare şi expresie. În luna decembrie 2008, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a aprobat doar parţial proiectul de lege propus de guvern ce prevede ajustarea Art. 32 din Constituţie (cu privire la libertatea de opinie şi exprimare) la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În special, Curtea nu a considerat posibilă eliminarea din Constituţie a referinţei la "defăimarea statului şi poporului" din lista de activităţi interzise şi supuse unor proceduri penale. Proiectul de lege modificat a prezentat mai târziu la Parlament pentru examinare. Noua legislaţie cu privire la libertatea de întrunire, care a fost adoptat în luna februarie 2008 în urma unui intens proces de consultare cu societatea civilă şi care a intrat în vigoare în luna aprilie, a fost considerată ca o dezvoltare pozitivă. Implementarea proastă a acestei legislaţii indică, totuşi, că este nevoie de o sensibilizare şi instruire suficientă a organelor executive în cauză pentru ca legea să-şi realizeze obiectivele. În luna septembrie 2008, guvernul a convocat o întâlnire constitutivă a Consiliului Naţional pentru Participare, un forum în care executivul să poată consulta societatea civilă, inclusiv agenţii economici în procesul elaborării, implementării, monitorizării şi evaluării politicilor publice. Odată creat, acest organism va avea ca scop promovarea dialogului între autorităţile publice şi societatea civilă care a fost până în prezent considerat de către organizaţiile non-guvernamentale ca fiind insuficient. În luna decembrie 2008, Parlamentul a adoptat o strategie privind dezvoltarea societăţii civile pentru anii 2008-2011 care a fost recepţionată pozitiv. În timp ce egalitatea de gen este asigurată şi promovată de lege, femeile continuă să se confrunte cu o discriminare substanţială în practică, inclusiv un nivel sporit al şomajului şi persistenţa unor stereotipuri înrădăcinate adânc. Comisia interministerială cu privire la egalitatea între sexe şi-a reluat activităţile sale în 2008, dar implementarea Legii cu privire la şanse egale pentru femei şi bărbaţi a rămas insuficientă. Violenţa domestică este în continuare un fenomen răspândit, iar existenţa acestui fenomen nu este recunoscută suficient. Guvernul a întreprins activităţi de sensibilizare a opiniei publice şi de asemenea a adoptat o lege privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice care a intrat în vigoare în luna septembrie 2008. Infrastructura de protecţiei a victimelor violenţei domestice rămâne insuficientă. Moldova a înregistrat progrese cu privire la mai multe aspecte legate de drepturile copiilor, inclusiv cu privire la sănătate, justiţie juvenilă, de-instituţionalizare şi accesul la educaţie timpurie. Implementarea insuficientă, totuşi, a subminat eforturile depuse în acest sens. Nu există încă servicii relevante, structuri şi bugete necesare pentru a asigura durabilitatea tendinţelor pozitive. În afară de aceasta, este nevoie de voinţă politică şi coordonare substanţială pentru a aborda provocările complexe, multi-sectoriale ce au apărut în urma reformei sistemului de protecţie a copilului şi reformei sistemului de protecţie socială. Moldova a început să implementeze în ţară programul "Munca Decentă" pentru anii 2008-2011, semnat în luna iunie 2008 cu Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) şi partenerii sociali ce au participat la constituirea acestui program. Comisia Naţională de Consultare şi Negocieri Colective a fost reformată pe baza consultaţiilor tehnice oferite de către OIM. În luna iulie 2008 a fost adoptată legislaţia privind sănătatea şi siguranţa la locul de muncă. Cu toate acestea, legislaţia privind litigiile ocupaţionale urmează să fie ajustată la Convenţia OIM cu privire la negocierea contractelor colective de muncă. Cât priveşte drepturile sindicatelor şi standardele de muncă de bază, au fost adoptate unele modificări, dar nu toate modificările necesare, la legislaţia cu privire la litigiile de muncă (în special, în luna iulie 2008 a fost adoptată legea cu privire la siguranţa şi sănătatea la locul de muncă). Raportul actualizat al Moldovei privind punerea în aplicare a Cartei Sociale Europene revizuite a fost înregistrat la Consiliul Europei imediat după perioada de raportare în luna ianuarie 2009. Cooperare în politica externă şi de securitate, prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor Obiectivele în acest domeniu include: consolidarea dialogului politic şi cooperării în materie de politică externă şi aspecte de securitate; dezvoltarea cooperării în domeniul combaterii terorismului, neproliferarea ADM şi exporturilor de arme ilegale. Moldova a cooperat activ cu UE în domeniul problemelor regionale şi internaţionale şi s-a alăturat practic tuturor declaraţiilor făcute de UE PESC la care se putea alătura, inclusiv asupra conflictului armat din Georgia. Nu s-a înregistrat progres substanţial în ceea ce priveşte dialogul cu UE privind implementarea Strategiei Europene de Securitate. În timpul Adunării Generale a ONU din luna septembrie 2008, Moldova a promovat activ propunerea pentru o Convenţie a ONU privind terorismul internaţional. Un proiect de lege pentru ratificarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale a fost expediat Parlamentului în luna februarie 2008 şi urmează a fi aprobat. Cooperarea regională Obiectivele în acest domeniu includ: continuarea cooperării direcţionate a Moldovei în cadrul activităţilor Procesului de Cooperarea din Europa de Sud-Est şi Consiliului de Cooperare Regională, precum şi în cadrul altor organizaţii regionale relevante. Moldova este un membru activ al Iniţiativei Central-Europene (ICE), al Procesului de Cooperare Europeană Sud-Est (PCESE), al Consiliului de Cooperare Regională (CCR) şi al Acordului Central European de Comerţ Liber (ACECL). În 2008 Moldova a servit în calitate de preşedinte al ICE, ACECL şi PCESE. Aceasta a dus la intensificare a contactelor dintre PCESE şi Organizaţia pentru Cooperare Economică în bazinul Mării Negre (OCEMN) în vederea coordonării priorităţilor şi a dus la crearea unor structuri formale pentru Iniţiativa Anticorupţie a Pactului de Stabilitate şi Iniţiativa de Combatere a Criminalităţii Organizate. Cooperarea pentru soluţionarea conflictului transnistrean Moldova a cooperat constructiv cu UE în toate problemele legate de eforturile de soluţionare a problemei transnistrene. Ea a luat parte la toate reuniunile informale în aşa-numitul format "5-12" format. Preşedintele Republicii şi liderul separatist transnistrean s-au întâlnit de două ori după o pauză de şapte ani. În urma iniţiativei sale de consolidare a încrederii din toamna anului 2007, Moldova a convenit cu autorităţile separatiste asupra creării a cinci grupuri bilaterale de lucru. Guvernul a prevăzut o alocare specifică în 2009 la bugetul de stat pentru facilitarea soluţionării conflictului transnistrean. Împreună cu Ucraina, Moldova a continuat să aplice regimul său vamal pe baza Declaraţiei Comune a prim miniştrilor Moldovei şi Ucrainei din decembrie 2005. Misiunea UE de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM) Moldova continuă să fie pe deplin angajată şi să participe constructiv in activitatea Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM). Cu sprijinul EUBAM au fost îmbunătăţite capacităţile profesionale ale serviciilor vamale şi de frontieră din Moldova, cooperarea între diferite agenţii în Moldova, precum şi între Moldova şi Ucraina, cum ar fi operaţiuni comune privind sistemul de schimb de informaţii despre sosire. În decembrie 2008 la Bruxelles a avut loc cea de-a şaptea întrevedere trilaterală privind problemele de frontieră. Toate părţile au confirmat progresele realizate în asigurarea securităţi la frontiera moldo-ucrainean şi au subliniat că cooperarea transfrontalieră s-a îmbunătăţit în mod semnificativ. În luna noiembrie 2008, Moldova a solicitat a doua extindere a misiunii EUBAM după luna noiembrie 2009 3. REFORMELE ECONOMICE ŞI SOCIALE Cadrul macroeconomic şi funcţionarea economiei de piaţă Performanţa economică a Republicii Moldova a fost afectată în mod semnificativ de seceta din anul 2007. Creşterea PIB-ului a fost mai slabă decât media din regiune. Activitatea economică a revenit în forţă în anul 2008 când s-a înregistrat o creştere economică de 7,2%. Cu toate acestea, în ultimele luni ale anului 2008, turbulenţele financiare globale au început să afecteze economia şi creşterea economică a încetinit în mod semnificativ. Informaţia pe sectoare arată că performanţa sporită a Moldovei în anul 2008 se datorează, în primul rând, agriculturii producţia căreia a crescut cu mai mult de o treime (după un declin similar în 2007), şi sectorului de servicii, în special, comerţului şi transportului. În acelaşi timp, producţia industrială a crescut doar marginal (cu 0,3%. după un declin în 2007), iar producţia serviciilor a crescut cu mai puţin de 4% după o creştere de 14% în 2007. Încetinirea creşterii în sectorul de servicii reflectă o scăderea bruscă a creşterii în sectorul de construcţie de la mai mult de 20% în 2007 la doar 1% în 2008. Această încetinire reflectă, la rândul său, o scădere în creşterea cererii interne de investiţii, principalul motor al creşterii economice în Moldova în 2007 (împreună cu consumul casnic în anii precedenţi). Deşi producţia generală a sectoarelor comerciale a crescut în 2008 (contrar anului 2007), economia Republicii Moldova rămâne extrem de fragilă – acoperirea importurilor de către exporturi este mai puţin de jumătate, iar deficitul comercial în anul 2008 a depăşit 50% din PIB - şi dependentă de mediul extern, în special de finanţare externă. În 2008, deficitul uriaş comercial iarăşi a putut fi finanţat confortabil, în parte, de către remitenţele lucrătorilor din străinătate expediate în Moldova (deficitul de cont curent a fost menţinut la puţin mai mult de 16% din PIB), în parte, prin investiţii străine directe şi credite bancare. Având în vedere faptul că partenerii principali comerciali ai Moldovei – Rusia, Ucraina, Belorus, dar şi a UE - sunt grav afectaţi de criza la nivel global şi că condiţiile de finanţare externă, în special disponibilitatea resurselor de creditare pentru economiile în tranziţie cum este Moldova şi perspectiva de creştere în continuare a fluxurilor de remitenţe s-au deteriorat brusc de la începutul turbulenţelor financiare globale, perspectivele de creştere continuă în ţară sunt cu mult mai puţin sigure. În special, este puţin probabil ca cererea internă va continua să crească rapid şi aceasta va duce la creşterea importurilor. Încetinirea bruscă în cererea internă către sfârşitul anului 2008 a fost de folos Băncii Naţionale în reducerea drastică a inflaţiei care a atins cota maximă de aproape 17% în luna mai 2008 (inflaţia se accelera din a doua jumătate a anului 2007, reflectând atât tendinţelor globale în preţurile mărfurilor, cât şi efectele secetei şi influxului masiv de capital). La sfârşitul lui 2008, inflaţia a scăzut până la 7%. Acest lucru a permis Băncii Naţionale să reducă de câteva ori ratele dobânzilor sale cu scopul de a stimula activitatea economică internă. Politicii fiscale au rămas să fie restrictive, iar bugetul general consolidat a rămas în limitele stabilite de programul economic convenit de către Moldova şi FMI (implementat conform planului în anul 2008). Reformele structurale ce urmează a fi întreprinse în Moldova sunt menţionate în Strategia Naţională de Dezvoltare (legea privind SND adoptată în luna decembrie 2007). SND reflectă, în mare măsură, priorităţile Planului de Acţiune UE-Moldova în cadrul PEV. Ocuparea forţei de muncă şi politica socială Reducerea sărăciei, care este încă considerabilă (29% din populaţie în conformitate cu cele mai recente cifre disponibile (2007), rămâne în continuare cel mai important obiectiv al strategiei economice a guvernului. În luna martie 2008, Guvernul a prezentat un raport privind implementarea Strategiei Naţionale pentru ocuparea forţei de muncă pentru anii 2007-2015. În decembrie 2008, OIM a efectuat un audit al inspecţiei muncii pentru a evalua capacităţile sale şi a semnat un program de ţară pentru muncă decentă cu Republica Moldova pentru anii 2008-2011. Programul, care a fost elaborat cu participarea guvernului, sindicatelor şi patronilor, se axează asupra unei administrări mai bune a muncii, formulării unor politici eficace în domeniul ocupării forţei de muncă şi formulări unor politicii de securitate socială bazate pe dialog social. Conform celor mai recente date disponibile OIM, 3,6% din populaţia activă sunt şomeri. Capacitatea de a analiza piaţa forţei de muncă şi a politicilor de ocupare a forţei de muncă s-a îmbunătăţit în Moldova, în special prin Strategia Naţională a Politicilor Ocupării Forţei de Muncă pentru anii 2007-2015 ce prevede o direcţionare mai precisă a măsurilor întreprinse şi o acoperire mai bună a programelor sale. Guvernul a lansat programul naţional de abilitare economică a tineretului pentru anii 2008-2010 ca una din acţiunile de bază care urmează să fie întreprinsă în cadrul Programului de Acţiuni pentru Anul Tineretului. Totuşi, mai există neconcordanţa între deprinderile oferite de învăţământului profesional şi de cerinţele pieţei forţei de muncă. Moldova a întreprins o serie de măsuri legislative pentru a îmbunătăţi dialogul social, cum ar fi adoptarea în luna iulie 2008 a legii cu privire la protecţia sănătăţii şi a siguranţei muncii şi modificarea în martie 2008 a Codului Muncii cu privire la angajarea şi concedierea angajaţilor. În plus, inspecţia muncii şi Confederaţia Naţională a Sindicatelor a semnat un acord de cooperare pentru anul 2008. În domeniul protecţiei sociale, în luna octombrie 2008 Moldova a început să pună în aplicare o nouă lege cu privire la asistenţa socială. Această lege a introdus transferuri pe bază de necesitate către grupurile vulnerabile de populaţie. Numărul de familii eligibile este estimat la 71,000. Fondurile alocate pentru asistenţă socială pe bază de necesităţi se ridică la 5% din totalul cheltuielilor publice pentru asistenţa socială. Numărul de asistenţii sociali de asemenea a crescut substanţial. Trebuie de alocat suficientă finanţare pentru îndeplinirea prevederilor acestei legi. În 2008 au fost deschise nouă centre comunitate de asistenţă socială. Sistemul automat care are scopul de a facilita implementarea noii legi la nivel local a început să funcţioneze la sfârşitul anului 2008. În cele din urmă, Republica Moldova este în proces de lucru asupra unui sistem unificat de pensii. OIM acordă suport pentru echipele din Republica Moldova care negociază acorduri de securitate socială. În luna martie 2008, Guvernul a decis să indexeze pensiile de asigurări sociale cu 17%. Strategia naţională privind dezvoltarea durabilă a agriculturii (2008-2015) a fost adoptată, iar unui număr sporit de comisii interministeriale la nivel de ministru şi director de departament li s-a pus sarcina să integreze problemele dezvoltării durabile şi de mediu în activităţile sectoriale. Un progres limitat poate fi raportat în ceea ce priveşte dezvoltarea mediului rural/regional, o activitate pentru care nu sunt alocaţii bugetare suficiente. Cu toate că Strategia Naţională pentru dezvoltare regională încă nu a fost adoptată, iar Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională nu este operaţional, a fost creat un Consiliu Naţional de Coordonare pentru Dezvoltare Regională condus de către Ministrul economiei şi comerţului. Acest consiliu a desemnat preşedinţii primelor trei Consilii de Dezvoltare Regională (Nord, Centru şi Sud); procesul de angajarea a personalului pentru agenţiile de dezvoltare regională nu este finalizat. 4. PROBLEME COMERCIALE, DE PIAŢĂ ŞI REFORMA CADRULUI DE REGLEMENTARE Comerţul bilateral de mărfuri între UE şi Moldova a continuat să crească în 2008. Importurile din Moldova au crescut cu 2,7%, iar exporturile cu 14,1% faţă de 2007. Comerţul cu UE a constituit 50,2% din totalul schimburilor comerciale al Republicii Moldova în anul 2007, astfel UE este plasat cu mare avantaj pe primul loc printre partenerii comerciali ai Republicii Moldova. Din luna martie 2008, Moldova beneficiază de preferinţe comerciale autonome cuprinzătoare ale UE (PCA) şi a beneficiat în măsură deplină de cotele disponibile în cadrul acestui regim, în special pentru vin, zahăr şi cereale. În timpul perioadei de raportare nu a existat nici o modificare în structura comerţului, iar diversificarea rămâne scăzută. Un proiect care vizează încurajarea atractivităţii investiţiilor şi promovarea exporturilor a fost lansat în decembrie 2008 cu sprijinul UE. Pentru a beneficia pe deplin de avantajele PCA, Moldova trebuie să continue reformele mediului de reglementare şi să îmbunătăţească condiţiile mediului de afaceri şi de investiţii. În special, Moldova ar trebui să intensifice eforturile de îmbunătăţire a standardelor veterinare şi sanitare pentru a putea profita pe deplin de preferinţele în sectorul agricol. Moldova a confirmat angajamentul său de a menţine şi de a implementa obligaţiile care îi revin în cadrul convenţiilor internaţionale privind drepturile omului şi drepturile muncii, dezvoltarea durabilă şi buna guvernare (convenţii GSPi). În luna decembrie 2008, în conformitate cu concluziile Consiliului din octombrie 2008, Comisia Europeană a lansat un studiu de fezabilitate privind posibilitatea creării unei zone libere şi cuprinzătoare de comerţ cu Moldova (DCFTA). Studiul de fezabilitate, rezultatele căruia vor fi gata în vara anului 2009, va contribui la o evaluare complexă a Republicii Moldova cu privire la pregătirea ţării de a asuma şi a implementa angajamentele în cadrul DCFTA şi de a susţine efectele unei liberalizări vaste. Evaluarea va include de asemenea o analiză a impactului PCA şi a progresului realizat până acum în implementarea aspectelor comerciale ale Planului de Acţiune UE-Moldova în cadrul PEV. În general, în domeniul vamal s-au realizat progrese importante. Serviciul Vamal al Republicii Moldova (SVRM) a asigurat funcţionarea corectă a PCA. Sistemului armonizat de clasificare a mărfurilor se aplică de la 1 ianuarie 2008. SVRM a elaborat un sistem nou informaţional denumit TARIM care este echivalentul sistemului Tarif Integrat (TARIC) al UE. Moldova a ratificat provizoriu Convenţia de la Istambul privind admiterea temporară şi se pregăteşte pentru ratificarea Convenţiei de la Kyoto privind simplificarea şi armonizarea procedurilor vamale. În luna mai 2008, au fost luate măsuri pentru consolidarea procedurilor vamale cu privire la drepturile de proprietate intelectuală (DPI), inclusiv prin autorizarea intervenţiilor ex officio de către autorităţile vamale. Un proiect al Codului de Proceduri Vamale a fost adoptat de guvern în luna decembrie 2008 în vederea armonizării în continuare a procedurilor vamale cu Codul Vamal al UE. În ceea ce priveşte capacitatea administrativă, SVRM a adoptat un Plan de Dezvoltare Instituţională pentru Serviciul Vamal (PDISV) pentru perioada 2009-2011 pe baza principiilor şi standardelor UE cu contribuţiile respective de la ministerele de resort. O versiune îmbunătăţită a Codului de Etică al Serviciului Vamal a fost expediat la guvern pentru aprobare în luna decembrie 2008. SVRM a început implementarea planului său de acţiune privind conectarea la viitorul sistem automat de tranzit (NCTS). Planul de acţiune prevede armonizarea legislaţiei relevante vamale, precum şi consolidare infrastructurii informaţionale actuale. În afară de aceasta, se implementează un program de modernizare al sistemului vamal automatizat "ASYCUDA World"; acesta va moderniza modulele sale pentru a permite utilizarea semnăturii digitale, dezvoltarea "coridorului albastru" şi auditului ex-post, precum şi implementarea unui tarif vamal integrat pe baza standardelor UE. SVRM a continuat să implementeze conceptul de "one-stop shop": un plan de acţiune aprobat de prim-ministru în luna martie 2008 defineşte măsurile necesare legale şi instituţionale pentru implementarea acestui concept, inclusiv şi competenţele autorităţilor prezente la frontieră, precum şi sistemului informaţional de schimb de date. Din luna septembrie 2008, SVRM a fost responsabil de controlul internaţional de călători şi transportul de marfă la posturile de inspecţie de frontieră (PIF), inclusiv calcularea taxelor rutiere. SRVM şi-a asumat de asemenea competenţele atribuite anterior Carantinei Fitosanitare de State şi Inspectoratului Ecologic de Stat. Pentru a atinge obiectivele Planului de Acţiune în acest domeniu, trebuie de îmbunătăţit schimbul de informaţii cu Serviciul Vamal al Ucrainei şi de asemenea este nevoie de eforturi suplimentare pentru a asigura implementare fără probleme a conceptului de “one-stop shop”. În ceea ce priveşte libera circulaţie a mărfurilor şi regulamentele tehnice, Moldova a continuat să întreprindă eforturi în vederea pregătirii pentru negocierea unui Acord privind Evaluarea Conformităţii şi Acceptarea Produselor Industriale (AECAPI). Tranziţia standarde obligatorii la standarde voluntare a progresat prin adoptarea în anul 2007 a unui pachet de legi orizontale, inclusiv modificările la Legea cu privire la standardizare. În timpul perioadei de raportare, legislaţia Moldovei a fost armonizată cu câteva directive sectoriale al UE. Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie (INSM) şi-a asumat responsabilitatea pentru procesul de standardizare. În anul 2008, aceasta a devenit un membru afiliat al Comitetului European de Standardizare (CEN). Moldova a continuat adoptarea unor standarde UE şi ISO. În luna iunie 2008, guvernul a adoptat un decret cu privire la Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor. Supravegherea pieţei rămâne a fi un domeniu ce se confruntă cu multe provocări. In domeniul sanitar şi fitosanitar (SPS), Moldova a continuat să implementeze planul de acţiuni privind sănătatea animalelor şi siguranţa produselor alimentare ca urmare a recomandărilor făcute în urma vizitei efectuate de către Oficiul Alimentar şi Veterinar al Comisiei Europene (OAV) din anul 2005. OAV a efectuat o nouă vizită în luna mai 2008 şi a constatat că este necesar de întreprins măsuri substanţiale pentru a atinge obiectivele planului de acţiune. Ca urmare a inspecţiei, Comisia Europeană a scos Moldova din lista ţărilor terţe cu planul aprobat de monitorizare a reziduurilor din miere. În luna septembrie 2008, Moldova a prezentat un plan revizuit de acţiuni pentru a aborda preocupările OAV; discuţiile continuă. Au fost întreprinse unele măsuri în vederea convergenţei cu standardele UE. O lege cu privire la activitatea veterinară a intrat în vigoare în luna septembrie 2008. Această lege stipulează, printre altele, rolul agenţiilor care activează în acest domeniu. O lege privind protecţia varietăţii soiurilor de plante a intrat în vigoare în 2008. Mai mult decât atât, Moldova a adoptat legislaţia secundară privind SFS şi a continuat pregătirea pachetului legislativ privind igiena. În luna octombrie 2008, guvernul a creat Agenţia Sanitaro-Veterinară pentru Securitate Produselor de Origine Animală. Scopul acestei agenţii este asigurarea unei coordonări mai bune a diferitelor organe responsabile din domeniu. Ţara a continuat modernizarea laboratoarelor de testare şi a dezvoltat în continuare sistemul de înregistrare şi identificare al animalelor. În luna februarie 2008, guvernul a adoptat planurile de contingenţă pentru pesta porcină clasică şi febra aftoasă. Guvernul a continuat să participe la atelierele de lucru în cadrul programului Comisiei Europene "Instruire mai bună pentru produse alimentare mai sigure". În ceea ce priveşte mediul de afaceri, au rămas problemele în domenii, cum ar fi rambursarea TVA-ului, limitări privind achiziţionarea de terenuri şi de eliberare a permiselor de construcţie (care durează deseori disproporţionat de mult timp). Respectul pentru statul de drept este un element esenţial pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri în Moldova. Pe lângă existenţa unui cadru macro-economic satisfăcător, pentru ca mediul de afaceri să fie într-adevăr favorabil unor investiţii noi, este necesar de întreprins reforme structurale şi de îmbunătăţit funcţionarea instituţiilor publice în scopul creării unui mediu prietenos şi previzibil de afaceri, de creat pieţe competitive cu rate fluide de intrarea şi ieşirea a firmelor, de creat pieţe financiare mai sofisticate şi instituţii financiare non-bancare, precum şi investiţii publice durabile în infrastructură. Guvernul a continuat să promoveze zonele economice libere şi parcurile industriale pentru a atragere investiţii. În ceea ce priveşte dreptul societăţilor comerciale şi stabilirea sediului, Moldova a continuat implementarea Codului Guvernării Corporative, precum şi a legilor cu privire la societăţi pe acţiuni şi companiilor cu răspundere limitată care au fost în continuare apropiate de legislaţia UE, precum şi de standardele internaţionale. Cu toate acestea Moldova trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a pune eficient în aplicare normele existente cu privire la cerinţele de dezvăluire a informaţiei pentru societăţile pe acţiuni, investitori şi bursele de valori în scopul asigurării unui nivel satisfăcător de transparenţă. Legea cu privire la înregistrarea persoanelor juridice şi Întreprinzătorilor individuali a fost revizuită în luna iunie 2008 pentru a facilita în continuare procesul de înregistrare al companiilor. În luna noiembrie 2008, a fost creat un birou unic (one-stop shop) de eliberare a mai mult de 80 de licenţe diferite sub denumirea de "Agenţia de Licenţiere". Totuşi, mai este necesar de întreprins eforturi semnificative pentru a reduce cerinţele administrative şi controalele impuse companiilor. În anul 2008 a fost adoptat Codul Guvernării Corporative pe baza principiilor OECD. Adoptarea Codului a fost însoţită de o campanie de sensibilizare masiva. Moldova a continuat să-şi consolideze cadru de supraveghere în domeniul serviciilor financiare. Banca Naţională a efectuat un studiu în vederea asigurării unei transparenţe sporite a proprietăţii băncilor; ea a colectat informaţii despre părţile interesate şi a emis recomandări către băncile comerciale cu privire la modalităţile de îmbunătăţire a procedurilor de audit intern. În luna august 2008, Programul revizuit de Evaluare a Sectorului Financiar (PESF) al FMI a prezentat recomandări noi cu privire la consolidarea serviciilor financiare. Structurile de supraveghere bancară s-au dovedit a nu fi în concordanţă deplină cu principiile Basel II pentru supraveghere bancară eficace. Pe parcursul anului 2008, Moldova a îmbunătăţit sistemul de plată inter-bancar (AlPS) prin modernizarea unor elemente din infrastructura naţională de plată. În iunie 2008 a fost adoptată Legea cu privire la ipotecă însoţită de modificări la mai multe legi aferente. Comisia Naţională pentru Piaţa Financiară (CNPF), în calitate de autoritate unică de supraveghere a serviciilor financiare non-bancare, a pregătit o strategie de dezvoltare a sectorului financiar non-bancar pentru anii 2009-2011. Din luna octombrie 2008, CNPF a fost abilitată să elibereze, să suspendeze şi să retragă licenţe pentru activitatea în domeniul de asigurare, pentru administrarea activelor fondurilor de pensii nestatale, precum şi pentru gestionarea asociaţiilor de economii şi împrumut. În 2008 a fost de asemenea creată Asociaţia Naţională a Companiilor de Asigurare. În ceea ce priveşte circulaţia capitalului şi plăţile curente, legea cu privire la regulamentul de schimb valutar adoptată în luna martie 2008 a ajustat în continuare legislaţia moldovenească la standardele UE. În ceea ce priveşte circulaţia persoanelor, Moldova a semnat în luna decembrie 2008 un acord bilateral cu Bulgaria privind coordonarea asigurării sociale. Mai mult ca atât, în luna iulie 2008 a fost adoptată Legea cu privire la migraţia forţei de muncă care a întrat în vigoare în luna ianuarie 2009. Această lege ce reglementează încadrarea în muncă a imigranţilor nu este în deplină concordanţă cu standardele OIM şi a Consiliului Europei. Alte domenii cheie În martie 2008 guvernul a aprobat un regulament care avea ca scop simplificarea şi accelerarea procedurilor de rambursare a TVA pentru bunurile exportate şi pentru investiţii în proprietate imobiliară. Cu toate acestea, investitorii străini întâmpină încă dificultăţi la rambursarea TVA. În iunie 2008 parlamentul a aprobat legislaţia care prevede transferarea tuturor funcţiilor de control al impozitării, evaluarea impozitelor şi colectarea impozitelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS) şi permite dreptul de anulare datoriilor fiscale nerambursabile. Începând cu ianuarie 2008 Codul Fiscal prevede posibilitatea de solicitare a rambursării TVA legată de investiţii (fonduri fixe). Totuşi, nu se permite rambursarea TVA pentru investiţiile făcute în Chişinău şi Bălţi (două centre economice majore în Moldova) şi nici pentru achiziţionarea spaţiilor locative şi a mijloacelor de transport. Efectele introducerii cotei zero la impozitul pe beneficiul întreprinderii introduse în ianuarie 2008 în termeni ai noilor investiţii străine directe (ISD) rămâne încă a fi evaluată. În domeniul politicilor de competitivitate, DNS prevede dezvoltarea concurenţei şi aprobarea unor reguli clare pentru ajutorul de stat. Proiectul noii Legi cu privire la concurenţă elaborat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC) a fost întoarsă în Parlament de aparatul Preşedintelui în iulie 2008. În noiembrie 2008 proiectul revizuit al legii nu a fost aprobat şi a fost întors pentru re-examinare. Îmbunătăţirea legii cu privire la concurenţă din 2000 este necesară pentru a permite ANPC să funcţioneze mai bine atunci când investighează şi aplică pedepse în cazul practicilor anti-competitive, în acelaşi timp asigurând garanţii legale şi dreptul de apărare întreprinderilor. Noul proiect de lege privind ajutorul de stat este încă în proces de examinare la guvern. Moldova şi-a complementat în continuare legislaţia privind drepturile asupra proprietăţii intelectuale (DPI) cu intrarea în vigoare a legislaţiei privind marca comercială şi a protecţiei varietăţilor de plante (septembrie 2008), precum şi protecţia invenţiilor şi protecţia indicatoarelor geografice, apelărilor la origine şi specialităţilor tradiţionale (octombrie 2008). În plus, în octombrie 2008 a fost adoptat un proiect de lege de ratificare a Tratatului de la Singapore privind legea cu privire la mărcile comerciale. În decembrie 2008 guvernul a aprobat un proiect de lege privind Drepturile de autor şi drepturile aferente lor, care rămâne încă a fi adoptată. Accesul deţinătorilor de drept la informaţia juridică a fost îmbunătăţit prin deschidere în aprilie 2008 a unui Centru specializat de Informare şi Documentare a DPI. Baza de date privind mărcile comerciale era disponibilă cu acces gratis încă din octombrie 2008. Totuşi, aplicarea ineficientă a DPI precum şi nivelul înalt al pirateriei şi contrafacerii, inclusiv la hotare, încă mai prezintă un motiv de îngrijorare. Comisia Naţională privind Proprietatea Comercială responsabilă de coordonarea instituţiilor publice relevante şi consultarea în materie de DPI a fost stabilită formal în aprilie 2008. Moldova s-a angajat într-un proiect de îngemănare (engl. – twining) pentru a susţine implementarea şi aplicarea DPI. Ea a semnat de asemenea în iulie 2008 un acord de cooperare pentru anii 2008-2009 cu Oficiul European de Patente. Moldova a continuat implementarea şi campania de conştientizare publică a legii cu privire la achiziţiile publice. Ţara a adoptat un şir de acte legislative complementare în acest sens. În luna mai 2008 a fost creată Comisia de stat pentru achiziţiile publice. Capacitatea administrativă a Agenţiei pentru Resurse Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutor Umanitar s-a consolidat pe durata perioadei de raportare. Tenderele publice sunt publicate pe pagini internet a Agenţiei. Cât priveşte instruirea, la începutul anului 2009 trebuie să înceapă un program Comunitar-sponsorizat de twining pentru beneficiul Agenţiei. În martie 2008 Moldova a adoptat un plan de acţiuni pentru portalul gratis de achiziţii publice care a fost implementat încă din ianuarie 2008 (vezi ultimul raport); guvernul a alocat aproximativ 221 000 Euro (3 mln lei) pentru lansarea în 2009 a sistemului e-Procurement (achiziţii electronice) cu scopul de a trece complet la achiziţii electronice până în 2010. Pe lângă toate acestea, Moldova beneficiază de statutul de observator permanent în cadrul Acordului OMC cu Privire la achiziţiile publice (GPA) şi a începutul procedura de acces la GPA cu depunerea ofertei sale în octombrie 2008. Moldova a început implementarea Strategiei sale Naţionale pentru Dezvoltarea Statisticii în anii 2008-2011 (aprobată în decembrie 2007). Proiectul de lege privind Recensământul Naţional al Populaţiei din 2012 elaborat de Biroul Naţional al Statisticii a fost prezentat în guvern pentru aprobare în decembrie 2008. După cum s-a raportat anul trecut, noile legi cu privire la contabilitate şi audit au intrat în vigoare în ianuarie 2008. Noua Lege cu privire la contabilitate prevede utilizarea obligatorie a standardelor internaţionale de raportare financiară (SIRF – engl. - IFRS) de către companiile de interes public începând cu ianuarie 2009. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Contabilităţii şi Auditului pentru anii 2008-2011 este încă în proces de elaborare. Strategia se va baza pe Directivele relevante ale UE şi pe SIRF. CU toate acestea, trebuie consolidată capacitatea agenţiilor de reglementare în vederea aplicării standardelor de contabilitate. Consiliul Auditorilor şi-a început activitatea şi conlucrează strâns cu asociaţia auditorilor. În fine, guvernul a aprobat proiectul de amendamente la legea cu privire la audit în octombrie 2008. În ce priveşte controlul financiar intern public (CFIP), în iulie 2008 au fost adoptate amendamente la legea cu privire la sistemele şi procesele bugetare (intrate în vigoare în ianuarie 2009), care asigură baza legală pentru CFIP, inclusiv aranjamentele de contabilitate pentru managementul mijloacelor publice precum şi implementarea sistemului de audit intern. După cum s-a raportat anul trecut, în ianuarie 2008 a fost aprobată o strategie pentru dezvoltarea controlului financiar intern public pentru anii 2007-2009, având prevederea de a dezvoltare a standardelor naţionale pentru auditul intern public şi un cod el eticilor pentru auditorii publici. În ianuarie 2008 a fost publicat de asemenea documentul pentru audit intern. Au fost de asemenea implementate activităţi de instruire şi dezvoltare profesională. inclusiv conştientizarea largă a standardelor şi metodologilor UE. CU suportul UE şi a donatorilor internaţionali, a continuat implementarea Planul Strategic de Dezvoltare a Curţii de Conturi (2006-2010), având scopul de a dezvolta un sistem funcţional modern de audit extern. A fost adoptată o lege revizuită pentru îmbunătăţirea independenţii funcţionale şi financiare a Curţii. În ce priveşte politicile cu privire la întreprinderi, a fost elaborată strategia reînnoită pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). După cum s-a raportat anul trecut, legea din 2007 cu privire la Principiile de Bază pentru Reglementarea Activităţilor Antreprenoriale a intrat în vigoare în ianuarie 2008. Ea determină principiile şi mecanismele care reglementează activitatea de afaceri în vederea asigurării comerţului liber şi activităţii antreprenoriale, liberei concurenţe, şi de a crea un mediu favorabil pentru dezvoltare economică. În iulie 2008 Parlamentul a adoptat o lege nouă cu privire la Parteneriatul public-privat. Se finalizează mecanismele pentru implementarea acestei legi. În mai 2008 guvernul a lansat şi a început implementarea unui program amplu de instruire pentru companiile cu antreprenori tineri. Programul include de asemenea o componentă de finanţare a investiţiilor rurale prin împrumuturi comerciale cu elemente de grant. Implementarea Strategiei Naţionale de Protecţie a Consumatorului (2008-2012) a continuat pe parcursul perioadei de raportare. După cum s-a raportat mai sus, guvernul a adoptat în iunie 2008 o hotărâre privind Inspectoratul Principal de Stat pentru supravegherea pieţei, metrologie şi protecţie a consumatorului. Eforturi continuii sunt însă necesare pentru facilitarea activităţilor organizaţiilor de consumatori şi împuternicirea consumatorilor. 5. COOPERAREA ÎN DOMENIUL JUSTIŢIEI, LIBERTĂŢII ŞI SECURITĂŢII Acordurile privind facilitarea regimului de vize şi readmisiei între Moldova şi UE au intrat în vigoare în ianuarie 2008. În acelaşi timp, Estonia s-a alăturat la Centrul comun de aplicare a vizelor de la Chişinău deschis în aprilie 2007. Suedia a urmat şi ea în aprilie 2008. În 2008 Centrul a emis 7487 de vize, ceea ce a constituit o creştere considerabilă în comparaţie cu 2007. Moldova a lucrat activ la elaborarea protocoalelor care urmau a fi semnate cu statele membre UE în cadrul acordului de readmisie şi stabilirea fondului de readmisie. În domeniul administrării frontierelor, guvernul a hotărât în iulie 2008 asupra unui sistem informaţional integrat pentru serviciul trupelor de grăniceri. În august 2008 a fost semnat la Chişinău un acord de lucru între FRONTEX şi serviciul trupelor de grăniceri din Moldova. În plus, în iunie 2008 a fost adoptat un cod de etici pentru trupele de grăniceri, la elaborarea căruia au participat experţii din cadrul misiunii EUBAM. În ce priveşte cooperarea între agenţii, în iulie 2008 a fost semnat un acord bilateral cu Lituania, în aceiaşi lună găzduind vizita oficialilor din serviciile de la frontieră din Georgia. S-a intensificat cooperarea cu Ucraina privind regimul comun vamal şi contactele operaţionale cu centrul de contact tripartit din Galaţi (România). Moldova a continuat să participe activ la Procesul de la Soderkoping. Moldova a continuat actualizarea legislaţiei sale privind migraţia şi în octombrie 2008 a creat sistemul naţional integrat pentru migraţiune pentru a înregistra mişcarea cetăţenilor Moldoveni peste frontiera de stat. Pentru a susţine un management eficient al fluxurilor de migraţie, UE şi Moldova au semnat în iunie 2008 un Parteneriat de Mobilitate pilot, în cadrul căreia în noiembrie 2008 a fost organizată prima Platformă de Cooperare. În acelaşi timp, Moldova a adoptat în 2008-2009 un plan de acţiune pentru consolidarea managementului migraţiei şi a sistemelor de acordare a azilului. În iulie 2008, după cum s-a raportat anterior, a fost adoptată o nouă lege cu privire la migraţia forţei de muncă. Mai mult ca atât, cu asistenţă din partea OMM, Moldova a creat un centru informaţional pentru lucrătorii migratori din Cahul (nu departe de frontiera cu România). Centrele temporare de plasament pentru imigranţii ilegali nu este pe deplin operaţional, din cauza neadoptării legislaţiei specifice care permite acomodarea migraţilor neregulaţi. În mod similar, nu au fost încă implementate planurile naţionale de acţiuni pentru protecţia cetăţenilor străini aflaţi peste hotare şi cele de stimulare a întoarcerii migranţilor acasă. Noua lege cu privire la acordarea azilului (decembrie 2008) are ca scop de a alinia legislaţia Moldovei cu standardele internaţionale. Moldova este una din ţările ţintă în cadrul Programelor Regionale de Protecţie (PRP). În cadrul PRP au fost executate diferite acţiuni finanţate de UE cu scopul de a îmbunătăţi situaţia solicitatorilor de azil şi a refugiaţilor în Moldova. Cu privire la lupa cu crima organizată, Convenţia Consiliului Europei privind Crima Cibernetică, semnată de Moldova la data deschiderii acesteia, urmează încă a fi ratificată. Protecţia drepturilor umane formează o parte inerentă a luptei împotriva crimei organizate şi în acest sens este necesar de intensificat eforturile de consolidare a conştientizării de către agenţiile de aplicare a legii a importanţei drepturilor omului. În aprilie 2008 Parlamentul a aprobat un plan naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului cu fiinţe umane pentru perioada 2008-2009. În acelaşi timp, guvernul a creat Comitetul Naţional pentru Combaterea Traficului cu Fiinţe Umane, care şi-a consolidat capacitatea sa operaţională prin crearea progresivă a comitetelor locale. În iulie 2008 guvernul a fost adoptat un nou regulament privind repatrierea victimelor traficului, care este complementată de implementarea sistemului naţional de transmitere a jurisdicţiei pentru victime, creat în decembrie 2008. În plus, în mai 2008 Ministerul Afacerilor Interne, Oficiul Procurorului Public şi Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului au semnat un memorandum de înţelegere cu Organizaţia Mondială a Migraţiei, centrul pentru prevenirea traficului cu femei şi centrul internaţional „La Strada” pentru crearea unui cadru de cooperare între instituţiile publice, agenţia de aplicare a legii, societatea civilă şi donatori pentru asistenţă victimelor şi potenţialelor victime şi pentru a îmbunătăţi accesul la îngrijire şi protecţie a victimelor. Centrul naţional pentru reabilitarea victimelor a fost transferat în iulie 2008 Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului. Cooperarea cu societatea civilă deopotrivă cu coordonarea cu ţările vecine necesită totuşi să fie consolidată. Convenţia Consiliului Europei pentru Acţiuni împotriva Traficului cu Finanţe Umane a intrat în vigoare în februarie 2008. Implementarea în realitate va necesita eforturi considerabile de consolidare a capacităţilor agenţiilor de aplicare a legii. Implementarea strategiei naţionale contra drogurilor şi planul relevant de acţiuni pentru 2007-2009 este împiedicată de lipsa resurselor umane instruite, mijloace financiare şi echipament tehnic. Unitatea de luptă cu drogurile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu deţine informaţie adecvată privind folosirea drogurilor, chiar dacă în 2008 a fost realizat un succes notoriu în capturarea drogurilor. Traficul cu droguri rămâne o problemă serioasă de preocupare care necesită intensificarea cooperării între agenţiile de aplicare a legii atât la nivel naţional cât şi la nivel regional. Rămân a fi încă elaborate acţiunile de prevenire şi reducere a pericolului pentru dependenţii de droguri în contextul implementării unui proiect integrat privind reducerea cererii pentru droguri şi ofertei. În februarie 2008 Banca Naţională a Moldovei a şi-a amenda regulamentele sale privind implementarea măsurilor de combatere a spălării banilor de către băncile comerciale în cadrul regimului amnistiei impozitare solicitat de Comitetul Experţilor Moneyval al Consiliului Europei. În octombrie 2008 au fost Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) a elaborat şi alte amendamente legislative la legea privind combaterea spălării banilor şi finanţare a terorismului. În mai 2008 Moldova a ratificat Convenţia Consiliului Europei pentru Prevenirea Terorismului (GETS 196) care a intrat în vigoare în septembrie 2008 şi a amendat legislaţia antitero şi Codul de Procedură Penală îmbunătăţind regimurile de confiscare şi egalizare a fondurilor. Moldova s-a alăturat Grupului Egmont cu statut de membru deplin, participând la întrunirile de lucru din octombrie 2008. Cu asistenţă din partea Comunităţii, CCCEC a publicat ghidul privind tranzacţiile suspicioase pentru toate entităţile raportoare, iar în martie 2008 a oferit instruire companiilor de securitate şi de asigurare urmată de sesiuni pentru notari şi băncile comerciale în iunie şi iulie 2008, respectiv. În aprilie 2008 instruirea privind combaterea spălării banilor a fost petrecută de CCCEC pentru judecători şi procurori, iar cea oferită IFS şi procurorilor anti-corupţie în iunie-septembrie 2008 a rezultat în creşterea iniţierii cazurilor penale şi îngheţării tranzacţiilor suspicioase (urmând ratificarea sa în septembrie 2007, Convenţia Consiliului Europei pentru Combaterea, Căutarea, Arestarea şi Confiscarea Mijloacelor provenite din Crimă şi din Finanţarea Terorismului (GETS 198) a intrat în vigoare în mai 2008. Moldova este membru al MONEYVAL şi are statut de observator în Eurasia Group (EAG). Nu s-au înregistrat realizări majore în domeniul cooperării dintre poliţiei şi organele judiciare. În particular, acordul operaţional cu Europol contemplat mai devreme nu a fost semnat. Cooperarea de aplicare a legii cu ţările membre ale UE (Italia, Franţa şi Germania) a continuat în contextul acordurilor bilaterale individuale. Moldova are reprezentant permanent în Centrul SEC1 (Iniţiativa de cooperare sud-est europeană) asigurând schimbul de informaţie cu privire la operaţiunile regionale şi trans-frontaliere de aplicare a legii. 6. TRANSPORTUL, ENERGIA, MEDIUL, SOCIETATEA INFROMAŢIONALĂ, CERCETĂRILE ŞI DEZVOLTAREA Moldova şi-a restructurat guvernarea în sectorul transporturilor, prin dizolvarea atât a Ministerului Transporturilor şi Aviaţiei Civile. Administraţia de Stat a Drumurilor precum şi direcţiile fostului Minister al Transporturilor în domeniul drumurilor au fost transferate în cadrul Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, în timp ce alte direcţii care operau în domeniul căilor ferate, căilor interne pe ape precum şi Autoritatea pentru Aviaţiei Civile au fost grupate într-o nouă Agenţie a Transporturilor. Moldova întâmpină dificultăţi la implementarea integrală a strategiei sale în domeniul infrastructurii transportului terestru adoptată la începutul anului 2007. În timp ce în 2008 au fost implementate doar câteva proiecte finanţate din buget, acestea nu au fost cele prioritizate în cadrul strategiei pentru infrastructură. Nici bugetul pentru 2009 nu include suma necesară planificată în cadru strategiei pentru întreţinerea drumurilor. Securitatea rutieră rămâne încă un motiv de îngrijorare, în special instruirea şi certificarea şoferilor. Din cauza restructurării recente a sectorului transporturile (unde competenţele de aplicare a legii mai trebuie încă clarificate), mai există dificultăţi la aplicarea regulamentelor privind timpurile de conducere activă şi perioadele de odihnă. Modernizarea portului naval de la Giurgiuleşti joacă un rol pilon în nou formulata strategie pentru căile navale interne aprobată de guvern în aprilie 2008. Pe durata perioadei de raportare Moldova a aderat la un şir de conve