1 Aprilie 2026 — Orice tentativă de comasare impusă peste voința comunităților locale încalcă legea, discreditează reforma administrativ-teritorială și riscă să devină o formă de uzurpare a puterii de stat. Reforma administrativ-teritorială trebuie să fie rezultatul unui consens social, exprimat democratic prin referendumuri locale consultative – singurul mecanism credibil de consultare.

Stimați prieteni și colegi, cu referire la discuțiile din cadrul APL dar și din societate privind reforma, observăm o anumită încercare de a discredita și denatura poziția CALM. În acest sens, menţionăm că anterior CALM a venit cu o viziune clară pe majoritatea aspectelor acestei reforme. Pe scurt, ea în mare parte corespunde opiniei generale privind necesitatea reformei și direcțiile ei principale: descentralizare, reforma administrativ-teritorială prioritar la nivelul raioanelor și regionalizarea, consolidarea procesului de amalgamare voluntară (voluntară, nu impusă), măsuri de consolidare a autonomiei financiare, continuarea proiectelor de dezvoltare locală și regională etc.

Totodată, cu privire la așa- numita amalgamare (comasarea) „voluntară” și, mai ales, cea normativă (obligatorie), după o analiza juridică profundă, concluzia principală care rezulta este că: există semne clare de NECONSTITUȚIONALITATE ȘI ABUZ împotriva oamenilor și colectivităților locale, în cazul în care ei nu sunt consultați în mod real și efectiv prin unicul mijloc credibil – REFERENDUMUL!!!

Nici o altă formă de transparență sau consultare a unor grupuri de locuitori ai comunităților locale (publicare, sondaje, adunări….) care nu asigură dreptul fiecărui locuitor al colectivității locale respective de a se expune, nicidecum nu poate fi considerată o consultare reală și efectivă! Mai degrabă este o trișare și mimare a consultării. Deoarece, în joc este viitorul propriu-zis al unității administrativ-teritoriale! Este vorba despre lichidarea administrației publice locale reprezentative (primarul și consiliul local) și transformarea ei dintr-un subiect de drept, într-o simplă așezare/localitate umană, fără putere decizională și fără identitate juridico-administrativă.

În această situație, considerăm că amalgamarea voluntară cu adevărat și nu impusă sub presiune și șantaj, reprezintă UNICA MODALITATE DEMOCRATICĂ, CONSTITUȚIONALĂ ȘI CORECTĂ care urmează a fi aplicată în Republica Moldova, pentru a respecta voința oamenilor/colectivităților locale, fără a destabiliza societate și fără a permite ca acest subiect să afecteze viitorul european al Republicii Moldova.

Dar, și amalgamarea voluntară poate fi acceptată doar dacă este cu adevărat voluntară!! Nu sub presiune politică sau șantaj administrativ financiar/investițional și judiciar, semnele cărora cu regret le putem observa astăzi.

Mai jos vă prezentăm analiza respectivă juridică. Sperăm că această analiză să fie citită de oameni competenți, iar spiritul legii și statul de drept, în Republica Moldova, să mai conteze. Sperăm că rațiunea și respectul pentru oameni/colectivitățile locale din mediul rural va domina!

Referendumul local și reforma APL: Aspecte constituționale și juridice

Reforma administrativ-teritorială nu este o simplă chestiune tehnică sau organizatorică. Ea atinge însăși structura suveranității naționale și modul în care cetățenii își exercită puterea de stat.

Orice tentativă de comasare normativă, impusă de sus în jos, fără consultarea directă a comunităților, contravine Constituției Republicii Moldova, Codului electoral și Cartei Europene a autonomiei locale.

Fundamente constituționale și legale

- Art. 75 Constituție: cele mai importante probleme ale societății și statului sunt supuse referendumului.

- Art. 109 Constituție: consultarea cetățenilor este principiu de bază al administrației publice locale.

- Art. 2 Constituție: suveranitatea aparține poporului, exercitată direct sau prin organele reprezentative.

- Carta Europeană a autonomiei locale (art. 5): orice modificare a limitelor teritoriale locale necesită consultarea colectivităților vizate, eventual prin referendum.

- Codul electoral (art. 218 alin. 2): comasarea mai multor localități poate fi supusă referendumului local consultativ.

- Legea nr. 225/2023 privind amalgamarea voluntară: principiul transparenței impune consultarea locuitorilor tuturor UAT vizate.

Argumente

1. Legitimitatea democratică – fără referendum, orice decizie este lipsită de legitimitate.

2. Riscul de uzurpare a puterii de stat – impunerea comasării normative echivalează cu exercitarea puterii în nume propriu.

3. Precedente istorice – reformele impuse fără consultare au eșuat sau au generat rezistență socială.

4. Standardele europene – Republica Moldova și-a asumat respectarea Cartei Europene a autonomiei locale, care expres prevede ca cea mai corectă formă de consultare a opiniei cetățenilor – REFERENDUMUL local.

5. Impact socio-economic – comasarea forțată = pierderea identității comunitare, marginalizarea localităților mici, distanță mai mare între cetățean și administrație.

6. Nu se lichidează primăria (aparatul administrativ), dar se lichidează PUTEREA LOCALĂ, REPREZENTAREA ȘI DEMOCRAȚIA LOCALĂ!

7. Necesitatea consensului social – reforma nu este doar eficiență administrativă, ci contract social. Consensul se obține prin referendum republican și referendumuri locale.

Argument social-politic și impactul asupra procesului de integrare europeană

- Destabilizarea societății – lichidarea a peste jumătate din APL-uri/primării ar genera tensiuni sociale, proteste și pierderea încrederii în instituțiile statului.

- Fracturarea comunităților locale – dispariția primăriilor ar slăbi coeziunea socială și ar alimenta sentimentul de marginalizare în rândul localităților mici.

- Riscul de blocaj politic – o reformă radicală, impusă fără consens, ar servi temei și ar polariza scena politică, creând conflicte între centru și periferie.

- Blocarea procesului de integrare europeană – o reformă forțată, contrară standardelor democratice, ar putea fi percepută ca o abatere gravă de la angajamentele internaționale și ar încetini sau chiar bloca parcursul european.

- Reorientarea guvernului – în loc să se concentreze pe reforme esențiale din domeniul economic, justiției și securității, guvernul ar fi obligat să gestioneze crizele administrative neprevăzute generate de reforma radicală.

CONCLUZIE:

Orice tentativă de amalgamare fără consultarea DIRECTĂ prin referendum a colectivității locale, este ÎMPOTRIVA VOINȚEI CETĂȚENILOR și încalcă Constituția, Codul electoral și Carta Europeană a autonomiei locale. Ea discreditează o reformă necesară și o transformă într-un act de uzurpare a puterii de stat.

Reforma administrativ-teritorială trebuie să fie rezultatul unui consens social, exprimat democratic prin referendumuri. Numai astfel putem construi administrații locale puternice, legitime și respectate, care să servească cu adevărat