4 Iunie 2026 — Bruxelles, 2–3 iunie 2026 – Integrarea europeană a Republicii Moldova și reforma administrației publice au fost dezbătute la Bruxelles, în cadrul Zilelor Extinderii UE, în ședința Grupului de lucru pentru Republica Moldova a Comitetului European al Regiunilor.

În cadrul evenimentului, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a solicitat sprijinul Comitetului European al Regiunilor pentru o monitorizare atentă a reformei și pentru medierea unui dialog autentic, având în vedere semnalele îngrijorătoare privind înrăutățirea situației democrației locale. Parcursul european al Republicii Moldova trebuie să rămână ancorat în valorile democrației locale autentice, ale subsidiarității și ale respectului pentru comunitățile locale.

Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a explicat că Republica Moldova se află într-o situație paradoxală. Pe de o parte, există consens asupra necesității vitale de a realiza reforma administrației publice locale și nimeni nu contestă această nevoie. Pe de altă parte, acest consens lipsește în totalitate privind motivele, graba, metodele folosite și direcțiile reformei.

De-a lungul ultimilor ani, prin cooperarea dintre CALM și Guvern au fost realizate progrese importante în domeniul democrației locale: consolidarea dialogului instituțional, îmbunătățirea finanțelor publice locale, creșterea transparenței și consolidarea mecanismelor de control administrativ. Această colaborare a permis avansuri semnificative în recunoașterea rolului autorităților locale și în promovarea principiilor autonomiei și subsidiarității.

În pofida acestor progrese importante, constatăm cu îngrijorare că, în ultima perioadă, are loc o înrăutățire rapidă a situației democrației locale din Republica Moldova în toate domeniile principale: dialogul instituțional, finanțele publice locale, plafonarea taxelor locale, controlul administrativ și presiunile asupra aleșilor locali.

În special, odată cu discuțiile privind reforma administrației publice locale, se observă o reducere a dialogului/comunicării între CALM și Cancelaria de Stat responsabilă de reformă, deși relațiile cu alte instituții ale statului rămân constructive.

Provocările identificate

Reforma administrației publice locale ridică mai multe provocări majore. În primul rând, există o dilemă conceptuală între abordarea strict tehnocrată, economică și de eficiență și cea centrată pe comunitate, identitate și reprezentare politică. Dacă accentul rămâne exclusiv pe eficiența economică, există riscul ca multe sate să fie privite doar ca „unități costisitoare”, ceea ce ar putea duce la dispariția lor administrativă și la pierderea identității comunitare.

O altă problemă este confuzia între cauze și efecte. Fenomene precum lipsa infrastructurii, depopularea sau lipsa locurilor de muncă nu sunt cauzate de dimensiunea primăriilor. Dacă reforma ignoră acest fapt, există riscul ca amalgamarea satelor să nu rezolve nimic, iar comunitățile să rămână fără resurse și sprijin real.

De asemenea, se ridică problema caracterului voluntar al reformei. Autoritățile locale se simt constrânse, fiind puse în situații absurde, de a alege sa se autodesființeze/autolichideze „benevol” cu mâinile proprii sau cu mâinile Guvernului…… Iar daca nu se autolichidează benevol, nu vor beneficia de finanțări și/sau vor fi amalgamate forțat, așa cum va decide Guvernul. Această presiune și abordare, deja creând o tensiune, dezbinare și neîncredere tot mai mare în rândul primarilor și în societate.

Nu în ultimul rând, rigiditatea pragului de 3.000 de locuitori impus pentru amalgamarea primăriilor generează dificultăți. În multe cazuri, chiar și după unirea mai multor comunități, pragul nu este atins, ceea ce poate duce la blocaje administrative, la excluderea unor localități din proces și la sentimentul de discriminare.

Riscurile majore semnalate de CALM

CALM atrage atenția asupra unor riscuri semnificative. În primul rând, există pericolul de tensionare și divizare a societății și a autorităților locale. Dacă reforma este percepută ca impusă, comunitățile pot reacționa prin proteste, contestări în instanță sau chiar prin refuzul de a aplica noile reguli. Aceasta ar slăbi coeziunea socială într-un moment în care Republica Moldova are nevoie de unitate poate mai mult ca niciodată.

În al doilea rând, se evidențiază impactul negativ asupra parcursului european al Republicii Moldova. O democrație locală fragilizată ar putea fi interpretată de partenerii europeni ca un regres, ceea ce ar afecta credibilitatea țării în negocierile de aderare. În context electoral, cu alegeri locale și prezidențiale în perspectivă, lipsa de stabilitate la nivel local ar putea genera neîncredere și slăbirea sprijinului pentru integrarea europeană.

Soluția propusă de CALM:

CALM considera ca ieșirea din impas nu constă în lichidarea comunităților, ci într-o soluție etapizată, evolutivă și cu flexibilitate suficientă, inspirată din modele europene de succes (Franța, Germania, Cehia), ce separă reprezentarea politică de eficiența economică. În acest sens, principiul de baza este „independenți juridic, dar uniți funcțional” sau replicat la situația Republicii Moldova și mai simplu: „NU LICHIDĂRII PRIMĂRIILOR – DA AMALGAMĂRII SERVICIILOR!”

Conform viziunii CALM, reforma trebuie sa continue cu o regionalizare reală conform standardelor UE ( 3-5 regiuni NUTS 2)… cu accent pe amalgamarea cu adevărat voluntară, focusată în special în jurul orașelor și cu consolidarea lor prin competențe și resurse. Totodată, satele, conform descentralizării asimetrice, trebuie să-și păstreze statutul juridic, primarul și consiliul, asigurând legătura directă a cetățeanului cu statul, cu un număr adecvat de competențe specifice și resurse corespunzătoare. În același timp, pentru eficiență, localitățile trebuie stimulate prin lege să coopereze în structuri intercomunitare pentru gestionarea serviciilor complexe (apă, deșeuri, transport) și atragerea de fonduri mari.

În concluzie, CALM consideră imperios necesar restabilirea dialogului instituționalizat pe tema reformei în cadrul Comisiei Paritare și identificarea soluțiilor pentru a păstra democrația locală în procesul de reformă – element fundamental al unui stat de drept și democratic. „Nu poți privi o administrație publică locală doar din punct de vedere strict economic si matematic. Există un șir mare de aspecte administrative, culturale, tradiționale, de coeziune socială, identitare etc., elemente extraordinar de importante în înțelegerea sensului esenței a ceea ce înseamnă o colectivitate locală și democrație locală.”