25 Septembrie 2009 — Pragmatismul continuă să domine în cadrul guvernării liberal-democrate. Discursurile articulate de oficialii moldoveni, la fel ca şi cele parvenite din partea autorităţilor ruse, confirmă existenţa unor premise clare pentru iniţierea unei politici “multivectoriale” viabile de către Republica Moldova. Afirmaţiile pozitive ale şefului administraţiei prezidenţiale a Federaţiei Ruse, Sergey Narîşkin, mediatizate după întâlnirea cu liderii liberal-democraţi (24 septembrie), în cadrul vizitei sale de la Chişinău, denotă o deschidere aparentă a Moscovei faţă de noua conducere moldoveană acuzată anterior de “naţionalism” şi “unionism” exacerbat. Promisiunile liberal-democraţilor despre păstrarea continuităţii relaţiilor de prieteniei istorice dintre Rusia şi RM, protejarea drepturilor minorităţilor naţionale rusolingve, garantarea principiului neutralităţii şi perpetuării activităţii în cadrul CSI, sunt aspectele de importanţă majoră pentru Rusia, subliniate de Narîşkin. Abordarea problemelor cooperării economice moldo-ruse, cu focusarea pe atragerea investiţiilor ruse şi obţinerea creditului de 500 mln., dovedeşte complexitatea intenţionalităţii Alianţei pentru Integrare Europeană în raport cu autorităţile ruse (criticate de liberal-democraţi în perioada electorală recentă din RM).


Despre un climat mai favorabil în relaţiile moldo-ruse vorbeşte şi decizia finală de a desfăşura la Chişinău Summitul CSI la nivelul cel mai înalt. Scrisoare Preşedintelui interimar al RM, spicherul Parlamentului, Mihai Ghimpu, adresată lui D. Medvedev, elimină incertitudinile legate de “intoleranţa endemică” imperativă a forţelor pro-române faţă de fosta metropolă. Astfel, chiar dacă programele şi substanţa ideologică ale partidelor ne-comuniste conţin menţiuni inamicale faţă de Rusia, situaţia critică a RM, precum şi obiectivul strategic de integrare europeană, impune omiterea lor (cel puţin temporară) din dialogul bilateral.

Impulsionarea interacţiunilor dintre acestea are loc pe fondul raţionalizării şi detensionării relaţiilor Occidentului cu Moscova. Sistarea proiectului de instalare a scutului anti-rachetă american în Polonia şi Republica Cehă, atenţia secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, fixată pe consolidarea cooperării cu Rusia, activizarea discuţiilor privind noua arhitectură de securitate pan-europeană, pot avea efecte benefice şi asupra abordărilor marilor puteri vizavi de regiune per ansamblu (inclusiv Republica Moldova, Ucraina etc.).

Circumstanţele create nicidecum însă nu pot garanta o sustenabilitate ulterioară pentru un dialog eficace între Chişinău şi Moscova. Or, experienţa anterioară demonstrează că RM suferă periodic de suprapuneri şi ciocniri de aspiraţii şi tendinţe în orientarea sa pe plan extern. Dependenţa acută de hidrocarburile ruseşti, precum şi caracterul intrinsec al Rusiei în problema transnistreană, pot determina perturbaţii serioase îndată ce liberal-democraţii vor revendica aprofundarea “absolută” a relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti (dorită de cel puţin două formaţiuni din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană).

Continuarea poate fi accesata la Observatorul Politic (Denis Cenuşa, politolog): www.cenusadi.wordpress.com