9 Septembrie 2009 — Guvernanţii au primit ieri, 8 septembrie 2009, un set de măsuri anti-criză pe termen scurt şi lung, formulate de peste 70 de reprezentanţi proeminenţi ai comunităţii de politică economică. Pachetul de propuneri reprezintă produsul conferinţei naţionale „Criza economică în Moldova: definirea unui nou model de guvernare economică” din 3 septembrie 2009. Evenimentul a fost organizat în comun de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” şi Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, cu suportul financiar oferit de Fundaţia Mării Negre (Black Sea Trust) şi Fundaţia Friedrich Ebert (Friedrich Ebert Stiftung).

Participanţii la conferinţă au conchis că diminuarea cererii agregate a fost principala consecinţă a crizei economice mondiale pentru Republica Moldova. Aceasta se datorează modelului de creştere economică şi de formare a veniturilor bugetare, care este unul bazat preponderent pe consumul gospodăriilor casnice, precum şi finanţarea consumului, în special, din surse externe (remitenţe). Odată cu diminuarea cererii interne şi a reducerii importurilor, au scăzut simţitor şi încasările din TVA şi accize, care au servit ca venituri de bază în bugetul de stat.

Criza politică este cea care a amplificat şi mai multe criza economică, accentuează experţii economici: „Astfel, soluţionarea crizei politice şi formarea unui guvern funcţional, profesional şi cu un sprijin politic puternic este premisa pentru depăşirea crizei economice pe termen scurt şi pentru ancorarea ţării pe o traiectorie de dezvoltare economică mai durabilă şi mai incluzivă din punct de vedere social şi geografic”.

Reprezentanţii comunităţii de politică economică sugerează următorului guvern să se concentreze asupra unor soluţii fiscale ieftine, dar în acelaşi timp cu efect pozitiv puternic asupra încrederii băncilor, companiilor şi consumatorilor în ceea ce priveşte perspectivele economice ale ţării pe termen scurt şi lung: „Prin urmare, noul executiv trebuie să conştientizeze costurile politice pe care le-ar putea suporta în urma implementării unor reforme nepopulare, în special în ceea ce ţine de sistemul de salarizare din sectorul bugetar, precum şi sistemul de pensii şi protecţie socială”. Pentru a asigura reformelor implementate un suport social larg, experţii recomandă factorilor decizie să investească mai mult în informarea şi comunicarea publică.

Setul de recomandări este structurat pe cinci domenii de referinţă: politică monetară, politică bugetar-fiscală, politici comerciale, politici de reglementare a sectorului real şi reforme instituţionale şi politici agricole. Pe fiecare domeniu, măsurile sunt divizate în funcţie de termenul de implementare.

Politica monetară. Autorităţile centrale trebuie să respecte întru totul independenţa autorităţii monetare. La rândul ei, Banca Naţională a Moldovei (BNM) trebuie să asigure o transparenţă mai înaltă în procesul de creditare directă a băncilor comerciale şi să informeze complet publicul despre volumul creditelor acordate la nivel de bancă comercială şi despre criteriile de selectare a băncilor beneficiare. În condiţiile în care presiunile inflaţioniste vor scădea în perioada următoare, BNM ar trebui să insiste pe relaxarea politicilor sale monetare. Pe termen mediu şi lung, experţii recomandă revizuirea reglementărilor BNM privind gajul în vederea înlesnirii gajării activelor nemateriale şi acordării mai facile a creditelor pe baza de istorie creditară şi cash-flow. O altă propunere se referă la adoptarea de către autoritatea monetară a strategiei de ţintire directă a inflaţiei.

Politica bugetar-fiscală. Pe termen scurt, se impune reluarea negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional pe marginea noului memorandum de politici şi intensificarea relaţiilor cu comunitatea donatorilor internaţionali în vederea asigurării finanţării deficitului bugetar pentru anul curent din surse externe. Pe de altă parte, negocierile începute cu Federaţia Rusă şi China ar trebui purtate mai transparent. Experţii sugerează abţinerea de la creditarea deficitului bugetar prin majorarea datoriei interne, pentru a nu devia resursele băneşti de la destinaţiile investiţionale. Bugetul public naţional pentru anul 2009 se cere a fi revizuit, în vederea reducerii deficitului bugetar prin renunţarea la cheltuielile neprioritare. Deciziile de majorare a salariilor în sectorul bugetar ar putea fi amânate chiar pentru anul 2010, sunt de părere participanţii la conferinţă.

Pe termen mediu şi lung, este necesară îmbunătăţirea controlului politic (Parlament) şi a sistemului de audit (Curtea de Conturi) asupra finanţelor publice, deopotrivă cu eficientizarea şi transparentizarea sistemului de achiziţii publice. De asemenea, reprezentanţii comunităţii de politică economică pledează pentru implementarea unei cote unice la impozitul pe venitul persoanelor fizice şi juridice şi majorarea accizelor la bunurile de lux (ţigări, băuturi alcoolice, automobile, bijuterii). Experţii mai recomandă implementarea reformei sistemului de protecţie socială bazat pe o ţintire mai exactă a beneficiarilor şi eliminarea privilegiilor pentru anumite categorii de angajaţi (organele de poliţie, colaboratorii vamali, deputaţi etc.)

Politici comerciale. Regimului de vize impus cetăţenilor români trebuie abolit imediat, susţin participanţii la conferinţa naţională. Autorităţile sunt somate să se abţină de la introducerea unor tarife vamale protecţioniste şi să se concentreze pe eliminarea competiţiei neoneste pe piaţă între companiile care controlează importurile şi producătorii orientaţi la piaţa internă. Barierele formale şi informale interne în calea comerţului internaţional, cum ar fi controlul preţurilor de export, impunerea modalităţilor de transport, achitarea unor axe de stat care nu au nici un efect asupra calităţii etc., trebuie anulate. De asemenea, practicile monopoliste în domeniul supravegherii standardelor şi testării trebuie abandonate, odată cu admiterea operatorilor privaţi pe această piaţă.

Pe termen mediu şi lung, experţii solicită aprobarea unui regulament care ar prevede restituirea TVA la export după repatrierea mijloacelor financiare încasate de către companiile moldoveneşti la finalizarea operaţiunilor de export. Procedurile de vămuire trebuie simplificate, după modelul reglementărilor comunitare. Pentru a procesa operativ documentele necesare în tranzacţiile comerciale externe, semnatarii setului de recomandări propun crearea ghişeelor unice în toate birourile vamale.

Politici de reglementare a sectorul real şi reforme instituţionale. Pe termen scurt, e necesară relansarea reformei regulatorii în vederea eliminării barierelor la iniţierea, dezvoltarea şi închiderea afacerilor. De asemenea, trebuie abolit sistemul „opac” de taxe plătite de întreprinderi din diferite sectoare, iar numărului de controale la întreprinderi – diminuat. O măsură propusă este anularea drepturilor organelor de control de a pune sechestru şi a interveni în patrimoniul agentului economic, în absenţa unei hotărâri judecătoreşti. Procesul de creditare trebuie simplificat, prin reducerea numărului de proceduri şi documente necesare. Instituţiile de reglementare a pieţei trebuie să demonstreze eficienţă şi transparenţă în activitatea lor, precum şi independenţă reală. Autorităţile trebuie să reformeze urgent sistemele municipale de reglementare a tarifelor la serviciile comunale, precum şi sistemul de management al întreprinderilor comunale. Reforma proprietăţii municipale trebuie finalizată.

Pe termen mediu şi lung, trebuie eliminate gradual barierele calificate de participanţii la conferinţă drept „discriminatorii” faţă de investitorii străini la procurarea terenurilor agricole în scopuri productive. Reprezentanţii comunităţii de politică economică reclamă stabilirea unui cadru instituţional permanent pentru facilitarea dialogului dintre autorităţile publice şi mediul de afaceri, în special avându-se în vedere dialogul la nivel sectorial. Dialogul civilizat ar trebui să caracterizeze deopotrivă şi domeniul politicilor educaţionale, prin formarea unor Consilii Mixte de Administrare pe lângă universităţi, colegii şi şcoli profesionale. Asta pentru a pentru a conecta oferta de specialităţi din partea sistemului de învăţământ la necesităţile sectorului real.

Continuarea integrării europene va solicita modernizarea sectorului public, accentuează participanţii la conferinţă în setul de recomandări adoptat: „Modernizarea sectorului public înseamnă inclusiv reforma serviciului public, formarea profesională determinate de cerere, introducerea sistemelor de control intern pentru administraţia publică, dezvoltarea bazei legale pentru stabilirea unei ierarhii în cadrul sectorului public, analiza eficacităţii şi eficienţei sistemelor de prestare a serviciilor şi introducerea consultaţiilor publice în aspecte de politici”.

Politici agricole. Pe termen scurt, se impune eficientizarea sistemului de subvenţionare a sectorului agricol şi majorarea fondului de subvenţionare a acestuia. Semnatarii setului de recomandări optează pentru abandonarea politicilor de consolidare a terenurilor în agricultura în favoarea politicilor de optimizare a proprietăţilor funciare. De asemenea, Guvernul ar trebui să utilizeze mai energic măsurile şi instrumentele de reglementare a pieţelor agricole şi agroalimentare.

Pe termen mediu şi lung, se impune readucerea în circuitul agricol a proprietăţilor funciare gestionate neeficient, fără atentarea la dreptul de proprietate. Oferta locală de produse agricole trebuie susţinută, iar sectoarele considerate în prezent secundare (creşterea plantelor etero-oleaginoase, cunicultura, piscicultura şi apicultura) – relansate. Experţii economici pledează pentru dezvoltarea oportunităţilor neagricole în economia rurală şi ameliorarea mediului de afaceri pentru factorii implicaţi în prelucrarea produselor agricole (înlăturarea obstacolelor la licenţiere, obţinerea permiselor şi traversarea frontierelor).

Deşi majoritatea propunerilor lansate de reprezentanţii comunităţii de politică economică sunt adresate Guvernului, multe din ele ţin şi de Banca Naţională a Moldovei, agenţiile de reglementare şi donatori.

Pentru mai multe informaţii, contactaţi: Cercetătorul economic al Centrului Analitic Independent “Expert-Grup”, Iulia Sîrghi, tel: 21-15-99, e-mail iulia@expert-grup.org sau Coordonatorul relaţii publice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Laura Bohanţov, tel: 221844, e-mail laura.bohantov@viitorul.org