Chisinau, 25 Septembrie 2008 — Stimaţi colegi deputaţi, Onorată asistenţă, Sesiunea care începe astăzi este ultima din această legislatură. În scurt timp, vom intra cu toţii în ceea ce numesc analiştii politici – febra electorală. Este important însă ca nu cumva unii dintre noi să fie afectaţi de febră la propriu şi în această stare să facă politică. Cu această ocazie, îndemn, colegii atît din stînga, cît şi din dreapta să nu ia decizii din fierbinţeală sau ameţeală, derapând spre populism, demagogie acţiuni care nu aduc nici un folos societăţii. Apropiindu-ne de finalul mandatului, este foarte important ca, cel puţin, ultima sută de metri să fie parcursă într-un mod cinstit şi corect. N-ar fi bine ca această sesiune să se transforme într-un „Sezon al promisiunilor ieftine”, promisiuni, care au scopuri electorale şi nu de a redresa situaţia şi aşa complicată în care se găseşte RM şi majoritatea cetăţenilor ei. Legea Bugetului 2009 va fi, din acest punct de vedere, cel mai important act asupra căruia ne vom concentra cu toţii atenţia. Şi nu doar noi, ci şi societatea în ansamblu. Noi, deputaţii din fracţiunea parlamentară PDM, ne exprimăm speranţa că partidul de guvernământ nu va proceda la fel ca şi anul trecut, împărţind banii după criterii politice. În pofida acestor speranţe ale noastre, nu putem să nu remarcăm, că guvernarea, după cum se vede, a şi pornit deja acumularea unor fonduri financiare în scopuri electorale. Recent anunţatele privatizări în masă, bunăoară, trădează intenţiile Guvernului de a acoperi unele acţiuni populiste ale partidului de guvernământ în preajma alegerilor. Or, cum poate fi explicat faptul că, pe de o parte, guvernarea, prin vocea vice-premierului V. Stepaniuc, refuză categoric să accepte revendicările de majorare a salariilor pedagogilor, motivând că nu există bani în buget, iar pe de alta, aceeaşi guvernare, în persoana şefului statului, promite ajustarea lor în scurt timp la nivelul salariului mediu pe economie. Noi, bineînţeles, nu suntem împotriva creşterii veniturilor pedagogilor. Mai mult chiar, fracţiunea Partidului Democrat a înaintat şi o iniţiativă legislativă privind majorarea salariilor pentru bugetari şi, în special, pentru pedagogi. Ne pune în gardă, însă, un alt aspect al problemei – salariile nu vor fi majorate imediat şi în cuantumuri cerute de pedagogi, ci cu ţârâita, iar restul .... la anul, adică după alegeri. Teamă ne este că acest procedeu de corupere electorală, va fi folosit şi în raport cu alte categorii: bugetari, pensionari, etc. Ca să exemplific, remarcăm aici, că în proiectul bugetului elaborat pentru 2009 se presupune o creştere a salarizării colaboratorilor de poliţie cu circa 36 la sută. Mai înainte, s-au lansat promisiuni de dublare sau chiar triplarea a burselor studenţeşti. Iar pentru aceste manipulări electorale se vor utiliza fondurilor obţinute din privatizările la care am făcut referinţă, cele 180 de milioane încasate recent din comercializarea pachetului de control la S.A. „Zorile” şi alte societăţi rentabile, sau cele câteva sute de milioane, pe care Guvernul le aşteaptă de la magazinul UNIC, Banca de Economii de la termocentralele, etc. care abia urmează a fi vândute. În mod normal, aceşti bani nu trebuie consumaţi, ci reinvestiţi în economie, pentru a crea noi locuri de muncă şi a moderniza ţara. Or, Guvernul reieşind din preocupările lui astăzi, nu se arată deloc preocupat de dezvoltarea economiei naţionale, a infrastructurii, a serviciilor publice, ci este interesat doar de un singur lucru – menţinerea în perspectivă imediată a puterii de stat. Şi în acest sens, până la alegeri, va cheltui banii în scopuri electorale – va da salarii, pensii, burse, le va şi mări puţin. Am zis-o de nenumărate ori – Executivul nostru, chiar şi în varianta actuală, nu are vreo strategie cât de cât coerentă de refacere şi dezvoltare a infrastructurii. Inundaţiile din această vară ne-o demonstrează cu prisosinţă – digurile şi barajele nu se rupeau dacă erau modernizate la timp! Chiar şi pomenindu-se în faţa faptului împlinit, Guvernul nu a fost capabil să gestioneze situaţia de criză. Dintr-un motiv pe cât de simplu, pe atât de incredibil – cabinetul de miniştri a golit fondul de rezervă a Guvernului în diverse scopuri, contrar legii – pe banchete, pe recepţii, pe deplasări de serviciu etc. Iar consecinţele calamităţilor a hotărât să le înlăture pe seama donaţiilor agenţilor economici şi ale cetăţenilor. Gravitatea stării economiei este confirmată şi de recentele evoluţii, eu a-şi zice manipulări, pe piaţa valutară. Altfel cum poţi denumi situaţia, când la începutul lui august cursul Euro a fost circa 15,15 lei, pe 12 septembrie s-a ajuns la 13,5 lei. În mai puţin de o lună şi jumate leul s-a apreciat cu circa 15%. Dar şi mai impresionantă este revenirea cursului la 15 lei per EURO doar într-o săptămână. Sunt foarte curios să ascult explicaţiile Ministerului de Economie şi a Băncii naţionale, care au fost acele procese fundamentale în economia ţării, care au generat aceste fluctuaţii uimitoare. S-ar putea să fie un cuvânt nou în teoria economică. Mie, însă, mi se pare, că ceva nu este sănătos în aceste afaceri. Şi Parlamentul urmează să i-a în dezbateri aceste lucruri, cel puţin Fracţiunea PDM va depune toate eforturile în acest sens. De mai multe ori, fracţiunile din opoziţie au insistat asupra dezbaterii în Parlament a situaţiei din sectorul agrar. Ştim cu toţii, că aceste propuneri au fost ignorate. Problemele respective nu şi-au găsit locul cuvenit nici pe agenda Guvernului dar nici în agenda Parlamentului, care în afară de funcţia legislativă are şi împuternicirea de control a Executivului. Astfel ne-am pomenit, că sectorul dat este într-o criză profundă, iar unele ramuri sunt în prag de dispariţie. O altă problemă arzătoare. Câtă zarvă făcea guvernarea la începutul anului, precum că a redeschis piaţa Rusiei pentru vinurile moldoveneşti. Câteva luni de euforie au trecut repede. Acum însă, constatăm, că această deschidere a fost una declarativă. Din circa 20 de milioane de sticle exportate în Rusia în acest an s-au vândut nici 10%, restul stau la depozite. Locuri pe rafturi nu mai avem, sunt ocupate. Iar producătorii de vinuri sunt în prag de faliment. Tragedia este că, pe lângă sutele de producători, astăzi sunt în prag de faliment şi zecile de mii de ţărani şi fermieri care în zilele acestea nu-şi pot vinde producţia de struguri. Ţăranii noştri, care în pofida unor condiţii climaterice foarte dificile, au crescut o roadă bogată de struguri, nu au cui s-o vândă. Dacă anul trecut se comercializau strugurii cu 4 – 5 lei kg. astăzi nici cu 2 lei nu se realizează. Fabricile de vin stau cu rezervoarele pline încă din roadă anului trecut. Situaţie similară se atestă şi în pomicultură, nimeni nu vrea să cumpere merele crescute la noi nici la preţul derizoriu de 1,2 lei. Nu este mai bună situaţia şi cu alte produse agricole. Lucrurile sunt atât de grave încât se impun măsuri foarte urgente şi de amploare pentru a salva agricultura noastră, cu care alte timpuri ne mândream permanent. Iată, care este, de fapt, rezultatul real al politicilor economice a Guvernului. Stimaţi colegi! Pe fundalul acestor probleme în economia ţării, şi mai dureroase, şi mai alarmante devin problemele cetăţeanului de rând, căderea bruscă a veniturilor reale ale majorităţii cetăţenilor noştri. Recentele greve ale pedagogilor, care încă nu şi-au găsit finalizare, atestă în cel mai convingător mod gravitatea situaţiei. În timpul care îl mai avem în calitate de parlamentari, aceste probleme urmează să ne preocupe în mod prioritar. De altfel, venind vorba, nu pot să nu remarc faptul, că guvernarea în sfârşit se pare că intenţionează să vină în legislativ cu mult aşteptatul Cod educaţional. Este cam straniu, că acest cod este prezentat de Preşedintele Ţării, dar oricum e bine că s-a ajuns la discuţii concrete. Deranjează însă recentele declaraţii, precum că instituţiile superioare de stat nu vor mai avea dreptul să înmatriculeze prin contract. Am vrea să ştim cum se presupune atunci de finanţat învăţământul superior, în condiţiile când contractul asigură astăzi mai bine de jumătate din bugetul necesar. Sperăm mult, că aceste îngrijorări ale noastre, dar şi a colectivelor pedagogice, î-şi vor găsi reflectarea şi soluţiile necesare în discuţiile şi deciziile, pe care le vom adopta aici în Parlament. Stimaţi parlamentari, sesiunea curentă începe pe un fundal geopolitic profund marcat de recentele evenimente din Georgia. Oricare ar fi atitudinea noastră faţă de aceste evenimente, este evident că ele au generat o schimbare calitativă pe plan internaţional a raporturilor Est – Vest, au condiţionat o nouă calitate a relaţiilor interstatale pe spaţiul Euroatlantic. Aceste evoluţii, în viziunea noastră nu tocmai pozitive, sunt de natură să influenţeze direct procesul de soluţionare a conflictului transnistrean. Vorbind la acest subiect, în pragul ultimii sesiuni în această componenţă, urmează sincer să recunoaştem, că Parlamentul actual a avut un rol extrem de pasiv în problematica Transnistreană. Preşedinţia împreună cu Guvernul lansează periodic, ştiri senzaţionale precum că mâine – poimâine problema Transnistreană se rezolvă. În realitate însă, după aproape opt ani de promisiuni senzaţionale, nimic nu se schimbă. Şi ultima, stimaţi prieteni. Tot mai clar devine faptul că următoarea guvernare va fi una de coaliţie. E pe sfârşite monopolul unui singur partid. Monopolul, care pe alocuri în aceşti ani a avut şi un rol pozitiv, dar care acum devine o piedică pentru dezvoltarea Moldovei. Aş vrea să-i îndemn pe cei care deţin azi puterea politică să renunţe la stereotipul „statul sunt EU”, căci în timpurile moderne statul suntem NOI cu toţii! De aceea, aş cere de la colegii noştri comunişti să se împace cu această situaţie, să renunţe la practicile de utilizare a resurselor statului exclusiv în interesele propriului partid şi să canalizeze aceste resurse în beneficiul tuturor cetăţenilor statului nostru, indiferent de simpatiile politice sau opţiunile electorale ale acestora din urmă. Timp ne-a rămas puţin, iar probleme avem de rezolvat multe. Să ne dea Domnul înţelepciune şi forţe să reuşim rezolvarea măcar a celor mai stringente, iar în rest să nu dăunăm. Succes tuturor!