28 Ianuarie 2013 — De ceva timp, expresiile „integrarea europeană” şi „poveste de succes” au devenit nişte clişee, utilizate pentru a exprima un progres, care însă nu este resimţit de către cei direct implicaţi în proces şi nici înţeles pe deplin, este de părere Victoria Bucătaru, expert IDIS “Viitorul”. În lucrarea “Lipsa unei strategii de comunicare eficiente privind vectorul european: moft sau necesitate?”, autoarea relevă importanţa perceperii integrării europene de către cetăţenii Republicii Moldova, precum şi necesitatea unei campanii informaţionale privind vectorul european al Republicii Moldova.

“De ce se dă preferinţă Estului în timp ce vectorul de bază al politicii interne şi externe este integrarea europeană? În ce constă dilema indecişilor? Dacă încercăm să dăm un răspuns la prima întrebare atunci am putea spune că motivele sunt diverse, de la nostalgie, ideologizare, la existenţa unui spaţiu informaţional preponderent cu influenţe ruse. Se trăieşte în continuare cu mituri precum că Rusia este ţara care ne susţine financiar, ne oferă gaz ieftin şi ne apără de pericole din exterior. Analizând ambele întrebări, observăm totuşi că există două fenomene care nu coincid cu politica guvernamentală, fenomene care la un moment dat ar putea schimba cursul Republicii Moldova. Aici problema este lipsa unei politici coerente, consistente şi continue de informare şi comunicare cu cetăţenii Republicii Moldova privind procesul de integrare europeană şi dezvoltarea relaţiilor Republicii Moldova cu UE”, consideră autoarea.

Un alt aspect care lipseşte în procesul de comunicare cu publicul larg este suportul pe care îl acordă UE Republicii Moldova atât per ansamblu, cât şi a ţărilor membre ale UE în particular. În ultimul an UE a mărit semnificativ suma asistenţei financiare bilaterale acordată Republicii Moldova aceasta atingând suma de 122 de milioane de euro anual. Pană acum niciodată nu a fost depăşită suma de 100 de milioane de euro, astfel Republica Moldova se clasează pe primul loc printre ţările din vecinătatea sudică şi estică privind suma asistenţei primite. Deşi sunt realizate o serie de proiecte majore infrastructurale, sociale, de mediu, proiecte ce contribuie la realizarea progreselor în procesul de negocieri privind soluţionarea conflictului Transnistrean, informaţiile privind aceste procese ajung rareori la cetăţeni, ele deseori limitându-se la prezentarea unor comunicate de presă sau realizarea unor materiale în presa scrisă sau audio-vizuale, conchide Victoria Bucătaru.

Mai multe detalii pot fi găsite în cea de-a 58-a ediţie a Buletinului de politică externă:

http://viitorul.org/doc.php?l=ro&idc=358&id=4093&t=/PUBLICATII-PERIODICE/Buletin-de-politica-externa/Lipsa-unei-strategii-de-comunicare-eficiente-privind-vectorul-european-moft-sau-necesitate
Pentru (dez)abonare la buletin, expediaţi un mesaj la diana.lungu@viitorul.org

Buletinul de Politică Externă reprezintă o serie de analize, scrise de experţi locali şi străini, dedicate celor mai importante subiecte de politică externă, dezvoltărilor majore din Marea Neagră, cooperării cu organizaţiile internaţionale şi activităţilor de menţinere a păcii din regiune. Buletinul este distribuit în format electronic oficialilor europeni, fiind destinat în primul rând publicului extern. Asta pentru a o oferi informaţii obiective despre progresele Republicii Moldova în eforturile sale de apropiere de Uniunea Europeană. Publicaţia apare cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova.