27 Martie 2019 — Președintele Asociației Comunelor din România (ACoR) Emil Drăghici a fost unul dintre invitații de onoare la evenimentul de marcare a celor 9 ani de la constituirea Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Despre rezultatele cooperării dintre cele două asociații este interviul pentru calm.md.

În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru tot ceea ce face ACoR-ul pentru CALM, deoarece CALM-ul ar fi fost mult mai sărac fără această cooperare cu Asociația Comunelor din România…

Emil Drăghici: Vă mulțumesc pentru această apreciere, dar eu văd lucrurile puțin altcumva. Noi, cei din ACoR, n-am fi întregi fără CALM. Așadar, este absolut nevoie să fim împreună, unii cu ceilalți, pentru că acesta este și scopul autorităților administrației publice locale – de a fi mai aproape de cetățeni și nevoile lor, iar cetățenii au aceleași nevoi și într-o parte și în cealaltă a Prutului.

În condițiile Republicii Moldova, 9 ani ai CALM-ului înseamnă o vârstă a maturității sau mai e mult până departe?

Emil Drăghici: Eu vin din când în când în Republica Moldova, iar ceea ce aflu este din presă sau de la colegii primari cu care am contacte directe. N-aș putea spune că este o vârstă a maturității pentru că, oricare dintre noi, de la an la an, mai avem de învățat. Oricum, CALM-ul a făcut mulți pași și trebuie să spun foarte sincer că noi, Asociația Comunelor din România, chiar am avut de învățat multe de la CALM.

Asociațiile reprezentative ale APL din România promovează interesele comunităților locale din Republica Moldova în cadrul instituțiilor europene…

Emil Drăghici: Noi ne-am propus să aducem CALM-ul în structurile europene, precum este Comitetul European al Regiunilor și am și reușit, pe zone informale, ce-i drept, dar de multe ori acestea sunt cele mai importante în ceea ce privește legăturile directe pe care le pot avea cei din CALM cu noi și cu Comitetul European al Regiunilor – structură la nivel european care reunește autoritățile administrației publice locale. De asemenea, în cadrul celui de-al cincilea Forum franco-român, care se desfășoară în perioada 1-4 aprilie, la Lyon, Franța, am ținut neapărat să fie împreună cu noi CALM-ul, pentru că doar așa putem să arătăm că aceste două structuri sunt surori, prietene.

În unele cazuri am văzut că de la tribunele europene ați militat în favoarea CALM-ului și nu ați mai avut timp să vorbiți despre doleanțele DVS...

Emil Drăghici: Nu am militat pentru CALM, ci pentru colectivitățile locale din Republica Moldova, CALM-ul fiind doar exponentul lor. În momentul în care ești împreună cu exponentul lor, gândul îți este la sprijinirea colectivităților locale, a celor care au depus încredere în autoritățile respective.

Ce doriți CALM-ului?

Emil Drăghici: Ceea ce doresc și Asociației Comunelor din România - cât mai multe succese în relația cu autoritățile administrației centrale, de multe ori, cele care pun cele mai multe piedici bunei funcționări a colectivității locale.

Avem rezultate foarte bune atunci când reprezentanții autorităților locale și ai celor centrale găsesc limbă comună sau timp pentru a dialoga. Cum îi motivăm să găsească acest timp sau înțelegere privind necesitatea dialogului?

Emil Drăghici: Timpul și înțelegerea sunt date de caracterul oamenilor. Eu țin foarte mult la această legătură pentru că, să observați că și noi avem în Parlamentul României primari ai comunelor care au ajuns acolo dar n-au făcut nimic, nici cât au fost în comunele lor și nici cât sunt în Parlament. Așadar, contează cel mai mult caracterul persoanelor.

Totuși, observăm că în România există un dialog între autoritățile locale și cele centrale.

Emil Drăghici: Să știți că de multe ori este un dialog al surzilor și trebuie să remarc faptul că și noi avem multe neajunsuri. În acest an, în urma Adunării Generale am venit cu o listă de priorități ale comunelor, astfel încât să arătăm problemele pe care le-am constatat, dar și să oferim soluțiile de care guvernanții să țină seama. Mai nou, am supus atenției și anul în care am făcut prima dată o propunere sau alta. Am constatat că sunt și propuneri care au 10-15 ani și atunci e clar că suntem într-o zonă în care autoritățile administrației publice centrale, nu mai pot spune că sunt surde, sunt lipsite de cel mai mic element de bună-credință.

Putem spune că datorită acestei cooperări între ACoR și CALM au apărut și foarte multe parteneriate între comunitățile locale de pe cele două maluri ale Prutului, multe proiecte comune..

Emil Drăghici: Legislația României prevede că orice comună înfrățită cu orice sat, comună sau oraș din Republica Moldova poate să facă parteneriate. Problema este că și noi avem multe de făcut în comunele noastre și e greu să rupi de la tine ca să dai altuia din sistemul public. Totuși, sunt primari care reușesc acest lucru, îmi vine în minte acum colegul și prietenul Alin Adrian Nica din comuna Dudeștii Noi, județul Timiș, care are vreo două investiții în Republica Moldova, în satele cu care este înfrățit.

Vă mulțumim!