Vizualizări: 2080
Rodica Cucereanu, primar de Crihana Veche, Cahul: „Unitatea primarilor din România reprezintă o forță”
27 Februarie 2019 — Rodica Cucereanu, primarul satului Crihana Veche, Cahul a vorbit în cadrul unui interviu pentru calm.md despre relația dintre primarii de pe cele două maluri de Prut, realizările comune, dar și despre rolul asociațiilor reprezentative ale APL.
Primarii de comune din România s-au reunit la mijlocul lunii februarie în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România.
Rodica Cucereanu: Am avut ocazia să particip la câteva adunări organizate de Asociația Comunelor din România și de fiecare dată am fost impresionată de nivelul înalt de organizare, dar și de implicarea foarte activă a colegilor noștri primari, ei știu să se expună în așa fel încât să fie auziți, problemele lor să fie soluționate, cunosc foarte bine legislația și operează cu articole din Legi și ordonanțe ale Guvernului. Unitatea lor reprezintă o forță, m-a încurajat și m-a impresionat întotdeauna cât sunt ei de uniți și de bine pregătiți. De asemenea, premierul român Viorica Dăncilă a fost aproape cu toți miniștrii și la evenimentul din acest an, iar Alin Nica, primarul de Dudeștii Noi, județul Timiș a venit cu propunerea ca Guvernul României, în cadrul programelor de dezvoltare locală să finanțeze proiectele comune ale localităților înfrățite, adică banii să nu vină doar pentru localitățile din România.
Ce ar avea CALM-ul de învățat de la ACoR?
Rodica Cucereanu: Sunt foarte transparenți, au reușit să publice anul acesta raportul lor de activitate în Monitorul Oficial, iar în acest act sunt prezentate și dările de seamă ale filialelor. Îmi place felul în care lucrează filialele Asociației Comunelor din România din diferite județe. Noi tot avem asociații ale primarilor în diferite raioane, e bine ca la finele fiecărui an, atunci când CALM-ul prezintă un raport de activitate să vină și reprezentanții filialelor din teritoriu cu asemenea prezentări. Totodată, ACoR oferă servicii autorităților locale de nivelul I prin intermediul acestor filiale, deoarece fiecare dispune de un buget. De exemplu, dacă într-o localitate sau alta avem nevoie de un anumit specialist: arhitect, inginer sau electrician, îl angajează filiala și acesta prestează servicii în localitățile care au această necesitate. Acest lucru ar fi benefic mai ales în condițiile în care noi avem un deficit foarte mare de resurse umane în diverse domenii. Este important ca noi să identificăm modalitățile de a mări cotizațiile și poate o parte ar fi bine să fie distribuite la nivel local. Pe mine mă impresionează felul cum ACoR este organizat, dar și unitatea lor în soluționarea problemelor. Totodată, ei nu doar vorbesc despre probleme, dar vin cu soluții, au diverse programe în grupurile de acțiune locală cu finanțare din bugetul de stat, etc. Ei sunt pregătiți să valorifice aceste resurse prin diferite proiecte și știu să unească mai multe localități pentru a face proiecte intercomunitare. Aceste modele pot fi preluate și de noi.
Aceste soluții nu pot fi implementate fără cooperarea dintre autoritățile locale și cele centrale…
Rodica Cucereanu: Noi avem anexele acestea (înainte era 4, apoi 6, acum este 7) de la care se bat toți colegii primari. La începutul anului bugetar se alocă bani din bugetul de stat pentru diverse probleme, investiții capitale. Acești bani sunt mărul discordiei între noi, primarii. Colegii noștri din România au soluționat aceste probleme prin programele în cadrul cărora se alocă aceste resurse prin intermediul proiectelor pentru APL. De exemplu, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală toți participă cu proiecte și este o echitate la distribuirea resurselor, existând transparență în acest proces, iar localitățile învață să coopereze. La ei programele, solicitările sunt de jos în sus, nu invers.
Ați reușit să stabiliți noi contacte cu primarii din România, să vorbiți despre noi proiecte?
Rodica Cucereanu: Am avut posibilitatea să discutăm cu primarii localităților cu care suntem înfrățiți. Am analizat propunerile, deoarece fiecare vine cu partea sa de proiect și în câteva săptămâni vom demara niște proiecte comune.
Ce facem noi pentru comunitățile din România, pentru că APL de acolo încearcă să ne ajute atât cât pot?
Rodica Cucereanu: Părerea mea pur subiectivă este că în multe localități din România, mai ales aici, la frontieră, au fost create condiții extraordinare: au renovat cămine culturale, au făcut reparații capitale la școli și grădinițe, iar momentele culturale cumva rămân în umbră, nu din cauza că nu ar avea posibilitatea, dar din cauza că pleacă oamenii și nu sunt specialiști care să se ocupe cu acești copii, să creeze ansambluri folclorice care să păstreze tradițiile locale și să le valorifice. Am rămas surprinsă plăcut de felul în care ne primesc atunci când mergem să prezentăm tradițiile noastre pe scenele lor. Putem să ne promovăm mergând acolo și participând în cadrul evenimentelor comune. Ei plătesc sume enorme ca să cheme artiști din afară pentru a crea atmosferă la o sărbătoare în comunitate. De obicei, după prezentarea programelor noastre artistice ei ne spun că așa ceva nu au mai văzut și ne invită să mai venim. Sunt puține localități care mențin vie tradiția lor locală și mă bucur că avem aceste schimburi de experiență privind tradițiile noastre. De asemenea, putem face proiecte ca ambele părți să fie beneficiare, de exemplu se creează un serviciu public nou în ambele comunități, sau se restaurează câte un edificiu. Depinde ce dorești să soluționezi prin propunerea de proiect, cum pui problema și pe ce rezultate mizezi.
Ați înregistrat și niște rezultate de pe urma înfrățirilor pe care le aveți.
Rodica Cucereanu: La moment, avem rezultate frumoase cu două localități din cele patru înfrățiri. Colaborăm foarte frumos cu APL din comuna Oancea, județul Galați. Am avut câteva excursii la Iași, Slănic Moldova, cu un autocar în care circa 20 de persoane erau din comuna Oancea și circa 20 de persoane erau din Crihana Veche. În anul Centenarului au venit ei la noi și am depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău, organizând și o excursie prin municipiu. Cu reprezentanți ai comunei Mihai Viteazul am avut fericita ocazie să participăm anul trecut la un festival internațional, iar frații noștri de peste Prut au achitat participarea noastră de unde ne-am întors cu Marele Premiu. Noi am avut posibilitatea să achităm doar transportul, dar participarea în cadrul festivalurilor în țările din UE costă în jur de 200 euro pentru o persoană, iar noi am avut 20 de copii. Nu fiecare APL poate să-și permită să-și promoveze artiștii și tradițiile la nivel internațional.
Vă mulțumim!
Primarii de comune din România s-au reunit la mijlocul lunii februarie în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România.
Rodica Cucereanu: Am avut ocazia să particip la câteva adunări organizate de Asociația Comunelor din România și de fiecare dată am fost impresionată de nivelul înalt de organizare, dar și de implicarea foarte activă a colegilor noștri primari, ei știu să se expună în așa fel încât să fie auziți, problemele lor să fie soluționate, cunosc foarte bine legislația și operează cu articole din Legi și ordonanțe ale Guvernului. Unitatea lor reprezintă o forță, m-a încurajat și m-a impresionat întotdeauna cât sunt ei de uniți și de bine pregătiți. De asemenea, premierul român Viorica Dăncilă a fost aproape cu toți miniștrii și la evenimentul din acest an, iar Alin Nica, primarul de Dudeștii Noi, județul Timiș a venit cu propunerea ca Guvernul României, în cadrul programelor de dezvoltare locală să finanțeze proiectele comune ale localităților înfrățite, adică banii să nu vină doar pentru localitățile din România.
Ce ar avea CALM-ul de învățat de la ACoR?
Rodica Cucereanu: Sunt foarte transparenți, au reușit să publice anul acesta raportul lor de activitate în Monitorul Oficial, iar în acest act sunt prezentate și dările de seamă ale filialelor. Îmi place felul în care lucrează filialele Asociației Comunelor din România din diferite județe. Noi tot avem asociații ale primarilor în diferite raioane, e bine ca la finele fiecărui an, atunci când CALM-ul prezintă un raport de activitate să vină și reprezentanții filialelor din teritoriu cu asemenea prezentări. Totodată, ACoR oferă servicii autorităților locale de nivelul I prin intermediul acestor filiale, deoarece fiecare dispune de un buget. De exemplu, dacă într-o localitate sau alta avem nevoie de un anumit specialist: arhitect, inginer sau electrician, îl angajează filiala și acesta prestează servicii în localitățile care au această necesitate. Acest lucru ar fi benefic mai ales în condițiile în care noi avem un deficit foarte mare de resurse umane în diverse domenii. Este important ca noi să identificăm modalitățile de a mări cotizațiile și poate o parte ar fi bine să fie distribuite la nivel local. Pe mine mă impresionează felul cum ACoR este organizat, dar și unitatea lor în soluționarea problemelor. Totodată, ei nu doar vorbesc despre probleme, dar vin cu soluții, au diverse programe în grupurile de acțiune locală cu finanțare din bugetul de stat, etc. Ei sunt pregătiți să valorifice aceste resurse prin diferite proiecte și știu să unească mai multe localități pentru a face proiecte intercomunitare. Aceste modele pot fi preluate și de noi.
Aceste soluții nu pot fi implementate fără cooperarea dintre autoritățile locale și cele centrale…
Rodica Cucereanu: Noi avem anexele acestea (înainte era 4, apoi 6, acum este 7) de la care se bat toți colegii primari. La începutul anului bugetar se alocă bani din bugetul de stat pentru diverse probleme, investiții capitale. Acești bani sunt mărul discordiei între noi, primarii. Colegii noștri din România au soluționat aceste probleme prin programele în cadrul cărora se alocă aceste resurse prin intermediul proiectelor pentru APL. De exemplu, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală toți participă cu proiecte și este o echitate la distribuirea resurselor, existând transparență în acest proces, iar localitățile învață să coopereze. La ei programele, solicitările sunt de jos în sus, nu invers.
Ați reușit să stabiliți noi contacte cu primarii din România, să vorbiți despre noi proiecte?
Rodica Cucereanu: Am avut posibilitatea să discutăm cu primarii localităților cu care suntem înfrățiți. Am analizat propunerile, deoarece fiecare vine cu partea sa de proiect și în câteva săptămâni vom demara niște proiecte comune.
Ce facem noi pentru comunitățile din România, pentru că APL de acolo încearcă să ne ajute atât cât pot?
Rodica Cucereanu: Părerea mea pur subiectivă este că în multe localități din România, mai ales aici, la frontieră, au fost create condiții extraordinare: au renovat cămine culturale, au făcut reparații capitale la școli și grădinițe, iar momentele culturale cumva rămân în umbră, nu din cauza că nu ar avea posibilitatea, dar din cauza că pleacă oamenii și nu sunt specialiști care să se ocupe cu acești copii, să creeze ansambluri folclorice care să păstreze tradițiile locale și să le valorifice. Am rămas surprinsă plăcut de felul în care ne primesc atunci când mergem să prezentăm tradițiile noastre pe scenele lor. Putem să ne promovăm mergând acolo și participând în cadrul evenimentelor comune. Ei plătesc sume enorme ca să cheme artiști din afară pentru a crea atmosferă la o sărbătoare în comunitate. De obicei, după prezentarea programelor noastre artistice ei ne spun că așa ceva nu au mai văzut și ne invită să mai venim. Sunt puține localități care mențin vie tradiția lor locală și mă bucur că avem aceste schimburi de experiență privind tradițiile noastre. De asemenea, putem face proiecte ca ambele părți să fie beneficiare, de exemplu se creează un serviciu public nou în ambele comunități, sau se restaurează câte un edificiu. Depinde ce dorești să soluționezi prin propunerea de proiect, cum pui problema și pe ce rezultate mizezi.
Ați înregistrat și niște rezultate de pe urma înfrățirilor pe care le aveți.
Rodica Cucereanu: La moment, avem rezultate frumoase cu două localități din cele patru înfrățiri. Colaborăm foarte frumos cu APL din comuna Oancea, județul Galați. Am avut câteva excursii la Iași, Slănic Moldova, cu un autocar în care circa 20 de persoane erau din comuna Oancea și circa 20 de persoane erau din Crihana Veche. În anul Centenarului au venit ei la noi și am depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău, organizând și o excursie prin municipiu. Cu reprezentanți ai comunei Mihai Viteazul am avut fericita ocazie să participăm anul trecut la un festival internațional, iar frații noștri de peste Prut au achitat participarea noastră de unde ne-am întors cu Marele Premiu. Noi am avut posibilitatea să achităm doar transportul, dar participarea în cadrul festivalurilor în țările din UE costă în jur de 200 euro pentru o persoană, iar noi am avut 20 de copii. Nu fiecare APL poate să-și permită să-și promoveze artiștii și tradițiile la nivel internațional.
Vă mulțumim!
Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2278
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1653
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1316
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33