1 Noiembrie 2017 — Alexandr Tarnavski, membru al delegației Republicii Moldova, vicepreședintele Adunării Populare din UTA Găgăuzia și Viorel Furdui, secretar al delegației și director executiv al CALM, au acordat în cadrul celei de-a 33-a sesiuni a Congresului Autorităților Locale şi Regionale al Consiliului Europei (CoE) de la Strasbourg un blitz interviu.
Membrii delegației noastre au menționat că printre subiectele abordate în cadrul acestei sesiuni sunt descentralizarea și autonomia locală, funcționarea limbilor minorităților etnice, respectarea principiilor democratice, a subsidiarității și autonomiei locale. O atenție deosebită s-a acordat cazului primarului municipiului Chișinău Dorin Chirtoacă, dar și situației unor aleși locali din Republica Moldova.
Întrebat ce crede despre democrația din Republica Moldova, Alexandr Tarnavski a răspuns: „Uneori ne creăm impresii mai rele decât ar fi în realitate. Atunci când ai posibilitatea să compari cu ce se întâmplă alte țări ajungi la concluzia că la noi nu e chiar atât de rău".
La capitolul drepturi ale minorităților naționale de a studia în limba lor maternă, Tarnavski a menționat că, deși există unele impedimente de implementare a Codului Educației în Republica Moldova, oricum minoritățile naționale, inclusiv cele din UTA Găgăuzia, au posibilitatea să studieze în limba maternă. Vicepreședintele Adunării Populare a subliniat acest fapt cu bucurie, în condițiile în care în Ucraina acest drept se respectă mai puțin. În context, Alexandr Tarnavski a amintit că recent, în Ucraina a fost adoptată Legea privind educația care interzice minorităților naționale să învețe în limba lor maternă la nivelurile de gimnaziu, liceu și învățământ superior.
Menționăm că Alexandr Tarnavski a ținut un discurs în cadrul acestei sesiuni, în care și-a exprimat îngrijorarea față de forma adoptată la 5 septembrie de către Rada Supremă a Ucrainei a noii Legi a Învățământului, în special a articolului 7 al acesteia, care vizează învățământul în limbile minorităților naționale. În acest context, amintim că în Ucraina locuiesc circa 300 mii de etnici români/moldoveni.
Rugat să vorbească la Strasbourg despre poporul găgăuz, vicepreședintele Adunării Populare a spus: „Poporul moldovenesc ne-a oferit dreptul la autodeterminare prin forma autonomiei și noi ținem cont de acest lucru. Autonomia noastră s-a format fără vărsări de sânge, practic este unul dintre cele mai bune exemple din tot spațiul post-sovietic despre cum ar putea fi soluționate conflictele interetnice. Bineînțeles că sunt și unele greutăți, probleme în relațiile oficiale cu autoritățile centrale, dar oricum, UTA Găgăuzia este un exemplu bun al descentralizări și autonomiei locale. Sunt sigur că experiența noastră, dar și a țărilor europene va permite autonomiei să fie și mai funcțională în componența Republicii Moldova".
Directorul executiv al CALM Viorel Furdui a menționat că participarea delegației Republicii Moldova la această sesiune este foarte benefică. Secretarul delegației noastre a amintit că un subiect important pentru Republica Moldova dezbătut în cadrul acestui Congres este cazul primarului general al municipiului Chișinău Dorin Chirtoacă, dar și a altor primari de la noi. Un alt aspect abordat este relațiile dintre autoritățile centrale și cele locale, dar și care ar trebui să fie atitudinea față de alesul local, în ce cazuri ar putea fi acesta reținut, cum ar trebui să fie gestionate asemenea situații ca să nu fie blocată activitatea autorităților locale, ș.a.
„Consiliul Europei are o experiență bogată în domeniul îmbunătățirii legislației, a relațiilor dintre autoritățile locale și centrale și ar putea să ne ajute pentru a avea rezultate în aceste domenii", a menționat Viorel Furdui.
De asemenea, jurnalistul i-a întrebat pe membrii delegației noastre dacă Republica Moldova are nevoie de relații prietenești cu Federația Rusă?
Potrivit lui Alexandr Tarnavski, Republica Moldova, dar și alte state europene trebuie nu doar să păstreze, ci și să dezvolte relațiile cu Federația Rusă. „În secolul XXI este o absurditate să împarți statele în străine și apropiate".
Viorel Furdui a amintit de legăturile istorice pe care le are Republica Moldova cu Federația Rusă, dar și cu celelalte țări din fosta URSS, în acest context menționând că relațiile bilaterale trebuie păstrate și dezvoltate.

Interviul integral poate fi vizualizat la următorul link:

http://calm.md/libview.php?l=ro&idc=66&id=3952

Serviciul de presa al CALM
tel.22-35-09