Vizualizări: 1363
Cooperarea dintre APL din R. Moldova și România și parcursul european al statului nostru – subiecte abordate în cadrul Adunării Generale a Asociației Orașelor din România!
18 Aprilie 2024 — În perioada 15-16 aprilie, o delegație a Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) a participat la Adunarea generală a Asociației Orașelor din România (AOR) și Gala AOR, organizată cu ocazia celebrării a trei decenii de activitate. Din delegația noastră a făcut parte directorul executiv al CALM, Viorel Furdui; primarul municipiului Edineț, președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din cadrul CALM, Constantin Cojocaru; primara orașului Drochia, vicepreședinta CALM, Nina Cereteu; primarul orașului Râșcani, Victor Bogatico și primarul orașului Căușeni, Anatol Donțu. Alături de primarii de orașe, la eveniment au participat reprezentanți ai Guvernului și Parlamentului din România.
Președintele AOR, Adrian Teban, a prezentat o serie de rezultate înregistrate datorită implicării Asociației Orașelor, inclusiv în domeniul descentralizării financiare, atragerii de fonduri, relațiilor cu diverse organe ale statului etc.
Directorul CALM, Viorel Furdui, a accentuat faptul că asociația autorităților locale din R. Moldova are o relație specială cu AOR. „AOR și Asociația Comunelor din România (ACoR) au fost mereu alături de autoritățile locale din Republica Moldova. În rezultat, există foarte multe parteneriate, colaborări și înfrățiri între orașele din România și Republica Moldova. Acestea au generat rezultate frumoase în comunitățile noastre locale, inclusiv prin implementarea diverselor proiectelor de infrastructură, dar și a celor culturale și educaționale."
Nu au lipsit nici discuțiile despre problemele existente în diverse domenii, printre acestea fiind salarizarea aleșilor locali, blocarea anumitor procese ce vizează garanțiile sociale ale primarilor, pensionarea aleșilor locali, o temă actuală și pentru R. Moldova, gradul de absorbție al fondurilor etc.
„La prima vedere problemele par similare cu cele cu care se confruntă autoritățile locale din R. Moldova. Însă, discuțiile au fost cu totul la alt nivel, fiind vorba despre proiecte și sume de investiții care depășesc cu mult realitățile din statul nostru. Acest lucru se explică prin faptul că România de mai mulți ani este membră a UE și are acces la fonduri incomparabil mai mari decât R. Moldova. Toate aceste lucruri ne-au insuflat o anumită speranță că și pentru autoritățile locale din R. Moldova, datorită statutului de țară candidată la aderarea la UE, vor apărea mult mai multe oportunități de a accesa fonduri importante și de a soluționa mai multe probleme a comunităților locale, astfel ca oamenii noștri să nu simtă diferențele dintre condițiile de viață de la noi și cele din localitățile UE", a specificat Viorel Furdui.
Primarul municipiului Edineț, președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din Republica Moldova în cadrul CALM, Constantin Cojocaru , a subliniat că aleșii noștri locali își doresc parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure.
"Vă asigur că este frumos să vorbești despre românitate aici, pe malul Dâmboviței, și e cu totul altfel să vorbești despre românitate într-o comunitate cel puțin ca a mea, unde sunt cinci etnii, niciuna majoritară. E una a vorbi despre românitate în contextul unei formule europene, cu fonduri europene, și alta să vorbești despre românitate într-o zonă în care încă geopoliticul își lasă amprente foarte și foarte adânci", a semnalat Constantin Cojocaru.
Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din Republica Moldova a ținut să amintească și de eforturile depuse de "primarii de sate și de orașe din Republica Moldova și România", care au unit comunitățile lor prin "declarații de unire simbolice".
Primara orașului Drochia, Nina Cereteu, a scos în evidență faptul că orașele mici din Republica Moldova și România se confruntă cu multe probleme similare, iar lipsa locurilor de muncă și exodul tinerilor specialiști sunt printre cele mai grave.
Avem multe probleme comune, fie e vorba de comune, sate sau orașe. Criza economică a afectat întreg continentul european, criza refugiaților, de asemenea, ne-a afectat nemijlocit. Dar avem și ce învăța de la colegii din România, mai ales pe partea de absorbție a fondurilor europene", a declarat Nina Cereteu.
În cadrul evenimentului, primarii din Republica Moldova au discutat despre potențiale parteneriate cu omologi români și i-au invitat pe colegii lor în R. Moldova.
De la înființarea sa în 1994, Asociația Orașelor din România a fost un pilon al comunităților urbane, promovând cooperarea și schimbul de bune practici între orașe și facilitând dialogul constructiv între autorități locale și centrale.
Cooperarea dintre CALM și AOR datează din 2010, de la crearea asociației autorităților locale din R. Moldova.
Președintele AOR, Adrian Teban, a prezentat o serie de rezultate înregistrate datorită implicării Asociației Orașelor, inclusiv în domeniul descentralizării financiare, atragerii de fonduri, relațiilor cu diverse organe ale statului etc.
Directorul CALM, Viorel Furdui, a accentuat faptul că asociația autorităților locale din R. Moldova are o relație specială cu AOR. „AOR și Asociația Comunelor din România (ACoR) au fost mereu alături de autoritățile locale din Republica Moldova. În rezultat, există foarte multe parteneriate, colaborări și înfrățiri între orașele din România și Republica Moldova. Acestea au generat rezultate frumoase în comunitățile noastre locale, inclusiv prin implementarea diverselor proiectelor de infrastructură, dar și a celor culturale și educaționale."
Nu au lipsit nici discuțiile despre problemele existente în diverse domenii, printre acestea fiind salarizarea aleșilor locali, blocarea anumitor procese ce vizează garanțiile sociale ale primarilor, pensionarea aleșilor locali, o temă actuală și pentru R. Moldova, gradul de absorbție al fondurilor etc.
„La prima vedere problemele par similare cu cele cu care se confruntă autoritățile locale din R. Moldova. Însă, discuțiile au fost cu totul la alt nivel, fiind vorba despre proiecte și sume de investiții care depășesc cu mult realitățile din statul nostru. Acest lucru se explică prin faptul că România de mai mulți ani este membră a UE și are acces la fonduri incomparabil mai mari decât R. Moldova. Toate aceste lucruri ne-au insuflat o anumită speranță că și pentru autoritățile locale din R. Moldova, datorită statutului de țară candidată la aderarea la UE, vor apărea mult mai multe oportunități de a accesa fonduri importante și de a soluționa mai multe probleme a comunităților locale, astfel ca oamenii noștri să nu simtă diferențele dintre condițiile de viață de la noi și cele din localitățile UE", a specificat Viorel Furdui.
Primarul municipiului Edineț, președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din Republica Moldova în cadrul CALM, Constantin Cojocaru , a subliniat că aleșii noștri locali își doresc parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure.
"Vă asigur că este frumos să vorbești despre românitate aici, pe malul Dâmboviței, și e cu totul altfel să vorbești despre românitate într-o comunitate cel puțin ca a mea, unde sunt cinci etnii, niciuna majoritară. E una a vorbi despre românitate în contextul unei formule europene, cu fonduri europene, și alta să vorbești despre românitate într-o zonă în care încă geopoliticul își lasă amprente foarte și foarte adânci", a semnalat Constantin Cojocaru.
Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din Republica Moldova a ținut să amintească și de eforturile depuse de "primarii de sate și de orașe din Republica Moldova și România", care au unit comunitățile lor prin "declarații de unire simbolice".
Primara orașului Drochia, Nina Cereteu, a scos în evidență faptul că orașele mici din Republica Moldova și România se confruntă cu multe probleme similare, iar lipsa locurilor de muncă și exodul tinerilor specialiști sunt printre cele mai grave.
Avem multe probleme comune, fie e vorba de comune, sate sau orașe. Criza economică a afectat întreg continentul european, criza refugiaților, de asemenea, ne-a afectat nemijlocit. Dar avem și ce învăța de la colegii din România, mai ales pe partea de absorbție a fondurilor europene", a declarat Nina Cereteu.
În cadrul evenimentului, primarii din Republica Moldova au discutat despre potențiale parteneriate cu omologi români și i-au invitat pe colegii lor în R. Moldova.
De la înființarea sa în 1994, Asociația Orașelor din România a fost un pilon al comunităților urbane, promovând cooperarea și schimbul de bune practici între orașe și facilitând dialogul constructiv între autorități locale și centrale.
Cooperarea dintre CALM și AOR datează din 2010, de la crearea asociației autorităților locale din R. Moldova.
Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2276
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1653
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1316
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33