Nume
Parola
Vizualizări: 1443
Experţi internaţionali despre securitatea R. Moldova. Astăzi: Pavol Demeş
4 Februarie 2009 — Invitatul de astăzi al IDIS Viitorul este Dl Pavol Demeș, fost Ministru de Externe al Republicii Slovace, actualmente – Director pentru Europa Centrală şi de Est al GMF (German Marshall Fund), Bratislava. Stimate Dle Pavol Demeș, cum de a izbutit Slovacia să devină o ţară stabilă şi prosperă, după mai bine de un deceniu de stagnare şi instabilitate? De fapt, Slovacia este ţara care poate servi drept exemplu pentru alte societăţi în tranziţie din Europa Centrală şi de Est. Cu numai 10 ani în urmă, această ţară care are mai bine de 5 mln de locuitori era numită de către politicieni şi mass-media drept o gaură neagră a Europei, înainte de toate datorită lipsei unei guvernări democratice şi a unei orientări politice confuze. În alegerile parlamentare decisive din 1998, cetăţenii slovaci şi-au luat adio de la fostul premier omnipotent Meciar şi susţinătorii săi fideli, reaşezând ţara pe făgaşul unei integrări irevocabile în UE şi în structurile transatlantice. Astăzi, ţara mea este membru al Uniunii Europene şi NATO, la care ne-am asociat în primăvara anului 2004, înregistrând probabil cele mai bune performanţe printre noile state membre ale comunităţii europene. Cetăţenii slovaci nu mai au nevoie de viză pentru spaţiul Shenghen şi Statele Unite ale Americii, iar din luna ianuarie 2009, Slovacia va adopta şi euro în calitate de valută internă. Şi cum explicaţi această tranziţie de succes pentru slovaci? Nu este niciun secret. Performanţa economică şi satisfacţia oamenilor simpli nu s-ar fi întâlnit niciodată fără integrarea instituţională a Slovaciei în UE şi NATO. Sigur, dacă mă gândesc mai bine, ar mai fi câţiva factori care au contribuit la realizarea acestei tranziţii complete. Să le iau pe rând. În primul rând, este vorba despre angajamentul clar şi ferm exprimat al celor mai importanţi actori politici de a adera la UE şi NATO. În al doilea rând, este vorba despre abilitatea şi consistenţa elitelor politice alese de cetăţeni să guverneze ţara, să comunice mesaje clare asupra importanţei strategice a condiţiilor care fac posibilă integrarea instituţionalizată a ţărilor în UE şi NATO, şi sprijinul public. În al treilea rând, este nevoie de rolul activ al societăţii civile (ONG-uri, media, instituţii educaţionale şi culturale) în formularea discursului public favorabil integrării europene. În al patrulea rând, este nevoie de o capacitate administrativă necesară pentru elaborarea şi implementarea reformelor politice, economice, sociale şi de securitate, îndeplinind fără ezitare toate criteriile de admitere în Alianţa Nord Atlantică şi Uniunea Europeană; în sfârşit, este nevoie de a dezvolta expertiză suficientă printre actorii guvernamentali şi neguvernamentali pentru a comunica în mod eficient cu principalele instituţii transatlantice şi europene. Mulţi ar spune că aceste condiţii sunt de la sine înţelese… Deşi cred că modelul pe care şi l-a ales Slovacia poate servi drept o sursă de inspiraţie şi pentru alte state europene, care doresc să-şi depăşească legalitatea otrăvită a vechiului regim, asociindu-se familiei europene, fără frontiere, nu ar trebui să ignorăm diferenţele majore de ordin intern şi internaţional, existente în acest moment. În cazul Republicii Moldova, dar şi a altor state ex-sovietice, situaţia curentă social-economică este mult mai complicată, furnizând provocări serioase şi datorită politicii resurgente a Rusiei, care încearcă să blocheze aderarea fostelor sale protectorate la UE şi NATO. În plus, toţi am putut urmări cum se răcesc decidenţii din NATO şi UE la ideea unei extinderi necesare spre Est, un factor care nu trebuie neglijat. Există totuşi şi puţin optimism în predicţiile pe care le puteţi face pentru anii următori? Eu cred că anul viitor va fi deosebit de prolific pentru regândirea proiectului European, intrinsec legat de evoluţia relaţiilor transatlantice. Să recapitulăm câteva din elementele care mă fac să cred acest lucru. Vom comemora Aniversarea a 60 ani de la înfiinţarea NATO şi Aniversarea a 20 ani de la căderea comunismului în Europa. Noul Preşedinte al SUA, Barack Obama, pare să fie mult mai deschis şi mai cooperant, instalându-se din luna ianuarie 2009 la Casa Albă, participarea căruia promite să stabilească o etapă cu totul nouă pentru cadrul de cooperare euro-americană şi al Alianței Nord-Atlantice, în particular. Tot în anul 2009, Parlamentul European şi Comisia Europeană vor suferi schimbări importante, în timp ce preşedinţiile succesive cehă şi suedeză a Uniunii Europene promit să susţină în mod viguros aplicarea în practică a dimensiunii estice în Uniunea Europeană. Toate aceste evenimente semnificative pot servi ca impuls pentru formatorii de opinie din Republica Moldova în efortul lor de a transmite semnale clare şi puternice asupra destinaţiei pe care ţara Dvs şi-o doreşte, în parametrii care să asigure cetăţenilor săi un trai decent şi cu demnitate, ajutând la creşterea numărului celor care ar dori să asiste Republica Moldova pe calea integrării europene reale, şi nu în vorbe. Vă mulţumim foarte mult.