Nume
Parola
Vizualizări: 2271
Pentru următorii patru ani, nu aşteptăm o reformă administrativ-teritorială, ci o modernizare a APL
17 Mai 2011 — Pentru următorii patru ani, după alegerile locale generale din 5 iunie 2011, nu este aşteptată o reorganizare a raioanelor existente în unităţi administrativ teritoriale mai mari şi nici lichidarea primăriilor cu o populaţie de până la 1500 de locuitori. Asta fiindcă Codul Electoral al RM prevede că durata mandatului alesului local este de 4 ani, termen care nu poate fi redus de autorităţile publice centrale. Or, Curtea Constituţională s-a pronunţat deja pe marginea acestui subiect.

Între timp, e nevoie de a scoate din impas Legea privind descentralizarea administrativă care, deşi adoptată în 2006, este nefuncţională şi la ziua de azi. Iată de ce e necesară elaborarea şi implementarea efectivă a Strategiei Naţionale de Descentralizare. Un asemenea document de politici are tot potenţialul să ducă la o descentralizare reală, de rând cu o mai bună cooperare între administraţia centrală şi cea locală.

La acest moment, Strategia de Descentralizare este la etapa consultărilor publice şi urmează a fi supusă spre aprobare Guvernului şi Parlamentului RM. Abia către anul 2016 ne putem aştepta la o descentralizare veritabilă, când este termenul-limită de implementare a Strategiei. Astfel, potrivit proiectului Strategiei, fiecare competenţă transferată la nivel local va fi corelată cu resursele materiale, financiare şi umane necesare pentru exercitarea acesteia. La urma urmelor, autonomia locală este condiţionată de existenţa autonomiei financiare.

Acestea sunt principalele concluzii ale mesei rotunde „Strategia Naţională de Descentralizare: perspective şi provocări”, desfăşurată la 17 mai 2011 la IDIS „Viitorul”.

Voinţa politică este indispensabilă succesului reformei administraţiei publice locale, subliniază reprezentanta Cancelariei de Stat, Victoria Cujbă: „Această strategie trebuie să reflecte o viziune comună a tuturor factorilor de decizie, fiindcă urmează a fi aprobată de Guvern şi de către Parlament.”

Acţiuni concrete din partea Legislativului spre revigorarea administraţiei publice locale sunt aşteptate abia după scrutinul local, susţine preşedintele Comisiei parlamentare juridice pentru numiri şi imunităţi, Victor Popa: „Cu regret, avem o lege privind descentralizarea, dar care nu poate fi aplicată şi care nu dă roade până în prezent. Această Strategie e primul pas spre realizarea unei descentralizări efective. Acum avem calea deschisă ca acest document de politici să fie definitivat.”

Reforma administraţiei publice locale nu are sorţi de izbândă, dacă nu este corelată cu cea a administraţiei centrale, este de părere directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova, Viorel Furdui: „La noi din păcate nu se face legătură dintre reforma administraţiei publice centrale şi a celei locale. Astfel, administraţia locală e pusă la periferie. Pentru a fi puse în aplicare toate aceste programe şi strategii, frumos ticluite, e nevoie de înţelegere la cel mai înalt nivel, ca să evităm politizarea şi haosul”.

Strategia privind descentralizarea prevede racordarea resurselor financiare disponibile la competenţele APL. Potrivit unei analize efectuate de Cancelarie în parteneriat cu experţi independenţi, administraţia locală trebuie să asigure realizarea a 200 de competenţe din 250, misiune care pare imposibilă. „Toate astea sunt semnale care arată că acest sistem trebuie modificat. Miza reformei sunt nişte servicii publice mai bune pentru cetăţeni. Nu vorbim de responsabilităţi simple care sunt puse acum pe umerii APL, ci de unele complexe, cum ar fi administrarea deşeurilor ş.a.”, explică Adrian Ionescu de la Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Şi vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru administraţia publică şi dezvoltare regională, Iurie Ţap, afirmă că fără acoperire financiară, avem un haos administrativ. „De exemplu, nu e clar cine trebuie să se ocupe de domeniul educaţiei, ceea ce duce la confuzii şi blocaje serioase în activitate, de rând cu subfinanţarea acestui sector”.

Trebuie să renunţăm o dată şi pentru totdeauna la „sistemul de „Matrioşcă”, când bugetul local e inclus în cel raional, iar cel raional în cel naţional consolidat, consideră preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă: „E nevoie de a decupa anumite venituri din acest circuit interbugetar, pentru a evita situaţia când un nivel inferior trebuie să cerşească de la cel superior. Trebuie de trecut de la etapa relaţiilor interpersonale şi a simpatiilor politice la cote clar stabilite prin lege.”

Experta IDIS Angela Secrieru, la rândul său, consideră că sistemul de transferuri trebuie modificat, astfel încât să scadă dependenţa primăriilor şi raioanelor de bunăvoinţa autorităţilor centrale: „Deşi proiectul Strategiei privind descentralizarea prevede echilibrarea transferurilor de la bugetul naţional, alocarea directă pe fiecare nivel, din păcate proiectul legii cu privire la finanţe publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale păstrează acelaşi cerc vicios”.

Pentru a consolida veniturile locale, este nevoie de a extinde baza impozabilă. Astfel, începând cu ianuarie 2012, va fi reintrodus impozitul pe venit al persoanelor juridice. Deputatul Veaceslav Ioniţă mai propune ca impozitele pe venit ale persoanelor fizice să fie direcţionate către bugetele locale, conform domiciliului. O altă oportunitate de a creşte veniturile locale este oferită de impozitul pe proprietate. Acesta trebuie evaluat la valoarea reală de piaţă, afirmă deputatul.

La masa rotundă au participat 20 de reprezentanţi ai comisiilor parlamentare de profil, organizaţiilor internaţionale care administrează portofolii pe descentralizare, asociaţiilor colectivităţilor locale şi organizaţiilor neguvernamentale.

Descentralizarea reprezintă un domeniu înscris în strategia instituţională a IDIS „Viitorul”. Pe această dimensiune, IDIS s-a făcut remarcat prin studii de politici publice, dar şi eforturi de advocacy, inclusiv şi campanii de promovare a descentralizării, cu genericul „Democraţia fără autonomie locală este ca şi scara fără trepte” şi „Mai puţină birocraţie, mai multă autonomie”. Deşi concepute în 2003, aceste mesaje au rămas valabile şi în 2011.