Nume
Parola
Vizualizări: 1534
Un profesor universitar din Franţa vorbeşte tinerilor lideri despre extinderea Uniunii Europene
11 Iunie 2009 — Profesorul Philippe Claret, de la Universitatea Montesquieu Bordeaux IV, a ţinut miercuri, 10 iunie 2009, o prelegere publică cu genericul „De la integrare spre parteneriat: politicile Uniunii Europene pentru ţările din Europa Centrală şi de Est”. Evenimentul a fost organizat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. „Revenind la evenimentele din 1989, constatăm că Europa Occidentală a avut o percepţie diferită de cea a Europei Orientale. Vesticii utilizau conceptul de extindere, în timp ce esticii – pe cel de reunificare, recunoaştere a apartenenţei la spaţiul european.”, afirmă Profesorul Philippe Claret, care este şi directorul Centrului de Studii şi de Cercetare a Balcanilor. Deşi occidentalii urmăreau exportul de standarde şi modele democratice, care sunt un lucru bun în sine, faptul că ele au fost în unele cazuri impuse a avut repercusiuni negative asupra noilor state-membre. Pe de altă parte, acele ţări se aşteptau la recunoaşterea specificităţii lor şi la păstrarea identităţii. „Nu putem nega că Polonia, Cehia, Slovacia ar fi state de drept. Mai mult, sunt nişte democraţii veritabile, stabilizate. Însă, ceea ce rămâne încă la etapa de tranziţie este cultura politică”, constată Philippe Claret. Potrivit profesorului de la Universitatea Montesquieu Bordeaux IV, derapajul dintre noile state aderate la UE şi restul membrilor UE e amplificat de moştenirea sovietică, dar şi de ceea ce dlui numeşte „vid ideologic”: „Nu mai este pentru ele ideologie comunistă. Or, modernitatea democratică presupune întrebări, interogaţii, compromisuri. Asta e democraţia. Iată de ce spunem că e un vid de ideologie, care naşte o criză identitară, o stare de dezamăgire. Probabil fiindcă aşteptările privind democraţia nu au fost împlinite.” Referindu-se la relaţiile dintre UE şi Balcanii de Vest, profesorul Claret aminteşte că „vocaţia europeană a acelor state, recunoscută în 2003 la Summit-ul de la Tesalonic, nu a fost urmată de nimic altceva, relaţiile intrând în impas”. Dl Claret este de părere că de vină este ambiguitatea viziunii Uniunii Europene referitor la rostul integrării Balcanilor de Vest: „Termenul de balcanizare are un sens peiorativ, cel puţin în Franţa, unde se asociază cu ideea de conflict. O altă neclaritate ţine de metoda de integrare: în bloc sa luate pe rând? Eu cred că ideea de a pun în relaţie de concurenţă aceste ţări nu este una bună.” Parteneriatul Estic este o continuare a Politicii Europene de Vecinătate, care presupune aprofundarea relaţiilor cu Uniunea Europeană, constată Profesorul Philippe Claret. Tot Claret se întreabă: „Aprofundare dorită de către cine? Cert e că uniunea Europeană menajează Federaţia Rusă, care are interesele sale în regiune. […] Ce se va întâmpla depinde de opţiunea voastră politică.” Prin facilitarea comunicării dintre tinerii lideri şi persoane oficiale din afara Republicii Moldova, IDIS „Viitorul” îşi propune să alimenteze preocuparea tinerei generaţii faţă de provocările majore de ordin politic, economic şi social.