Nume
Parola
Vizualizări: 2865
Reprezentanţii ONG-urilor în dialog cu angajaţii CpDOM la tema protecţiei sociale a persoanelor cu dizabilităţi
Chișinău, 4 Decembrie 2014 — Deşi autorităţile Republicii Moldova au întreprins acţiuni hotărîte în vederea reformării sistemului de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi şi creării de condiţii pentru incluziunea socială a acestei categorii de cetăţeni, mai există probleme grave la capitolul exercitarea deplină şi în condiţii de egalitate a drepturilor acestora. O parte din serviciile sociale destinate persoanelor vizate sunt fie insuficiente, fie inaccesibile. Sunt concluziile expuse în Raportul tematic al Instituţiei naţionale a ombudsmanului: „Evaluarea impactului serviciilor sociale asupra integrării în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi”.

Raportul menţionat a fost prezentat pe 3 decembrie în cadrul unei întîlniri cu reprezentanţii mai multor ONG-uri care activează în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, la discuţii participînd şi reprezentanţi ai MMPSF, ai unor direcţii raionale de asistenţă socială.

În studiu se menţionează faptul că, după ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, în iulie 2010, autorităţile ţării noastre au realizat acţiuni pentru armonizarea cadrului legislativ naţional la standardele internaţionale. În acest scop a fost adoptată Legea nr. 60 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. Au fost elaborate şi dezvoltate servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi, ceea ce denotă voinţa politică a statului de a ameliora situaţia în domeniu.

Totodată, în studiu se constată insuficienţa serviciilor sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi, imposibilitatea implementării în practică a unui şir de servicii sociale, incapacitatea statului de a prelua unele servicii sociale prestate de ONG-uri şi donatori externi. Asta deşi politica statului în domeniul protecţiei sociale a fost axată pe dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi, în scopul de a favoriza şi accelera procesul de incluziune a acestora în comunitate. Astfel, impactul serviciilor sociale existente asupra persoanelor cu dizabilităţi este benefic, însă insuficient.

În linii generale, serviciile sociale sunt abia în proces de creare şi dezvoltare. Mai mult, există raioane unde acestea sunt asigurate de anumite organizaţii neguvernamentale, serviciile în cauză urmînd a fi preluate de către administraţia publică locală.

Datele furnizate de direcţiile/secţiile de asistenţă socială şi protecţie a familiei atestă că o bună parte din serviciile sociale monitorizate nu acoperă numărul de cereri. De cele mai dese ori se întîmplă din cauza incapacităţii financiare a administraţiei publice locale de a satisface numărul de cereri pentru fiecare serviciu social. E vorba în particular de serviciul asistenţa personală, serviciul echipa mobilă, serviciul respiro. Informaţia prezentată de direcţiile/secţiile de asistenţă socială şi protecţie a familiei denotă faptul că cererea pentru serviciul asistenţa personală depăşeşte practic de 4 ori locurile oferite de stat.

Totodată, în I semestru al anului curent au fost identificate servicii sociale pentru care numărul de locuri disponibile îl depăşeşte pe cel de cereri, cum ar fi locuinţa protejată, casa comunitară. Se întîmplă din cauza imperfecţiunilor existente în sistemul rezidenţial la capitolul reabilitarea psiho-socială a persoanelor cu dizabilităţi mintale.

S-a atestat faptul că o parte din serviciile sociale: serviciul asistenţa socială, îngrijire la domiciliu şi cantinele sociale există practic în toate raioanele. Pe cînd serviciile echipa mobilă, locuinţa protejată, casa comunitară, respiro nu acoperă nici jumătate din localităţile statului.

Potrivit informaţiei prezentate de direcţiile/secţiile de asistenţă socială şi protecţie a familiei, statul întîmpină dificultăţi la crearea serviciilor sociale, cum ar fi locuinţa protejată, casa comunitară, respiro, motivul fiind insuficienţa mijloacelor necesare. E vorba atît de mijloace financiare (pentru achiziţionarea spaţiului locativ, pentru administrarea eficientă a serviciului), cît şi de personal calificat, pregătit şi dispus să conlucreze în domeniu.

În studiu se mai menţionează problema insuficienţei asistenţilor sociali, motiv din care cu greu se face faţă volumului de lucru existent, în condiţiile în care numărul serviciilor sociale şi cel de activităţi creşte odată cu dezvoltarea segmentului de protecţie socială.

În cursul discuţiilor participanţi au lansat mai multe sugestii menite să amelioreze situaţia din domeniul vizat. S-a propus de examinat posibilitatea trecerii treptate de la servicii rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi la servicii comunitare. S-a optat pentru dezvoltarea parteneriatului social în vederea facilitării procesului de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi. Participanţii au mai pledat pentru revizuirea sistemului de finanţare a serviciilor sociale de către stat şi gestionarea acestora de către structurile teritoriale de asistenţă socială. S-a mai avansat ideea utilizării mecanismelor de acreditare nu doar a serviciilor sociale, dar şi a angajaţilor în domeniul asistenţei sociale, pentru a asigura o prestaţie calitativă a acestora.

Aceste propuneri urmează a fi sintetizate de către angajaţii CpDOM pentru a elabora şi transmite autorităţilor de resort recomandările de rigoare.

La întîlnire au participat reprezentanţii ONG-urilor: AO „Keystone Moldova”, AO „Speranţa şi Sănătate”, Asociaţia „Humanitas”, Asociaţia „Motivaţie”, Uniunea Organizaţiilor Invalizilor din Moldova, Asociaţia de Reabilitare a Invalizilor din Republica Moldova. Au fost prezenţi de asemenea reprezentanţii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, ai direcţiilor raionale de asistenţă socială Anenii Noi, Criuleni, Străşeni, Cimişlia.