Nume
Parola
Vizualizări: 4009
Guantánamo: În al doilea mandat Obama trebuie să corecteze eșecul din domeniul drepturilor omului
10 Ianuarie 2013 — Președintele SUA Barack Obama trebuie să-și revizuiască promisiunea făcută în 2009 – de a închide centrul de detenție din Guantánamo și, de data aceasta, să angajeze SUA în eliberarea deținuților sau deferirea lor justiției pentru un proces echitabil, a declarat Amnesty International la aniversare a 11 ani de la primul transfer de deținuți către baza navală din Cuba și doar cu cîteva zile înainte de inaugurarea sa ca președinte SUA.

Azi încă 166 de deținuți se află la Guantánamo – din cei 779 care au fost deținuți aici începând cu 2002; marea lor majoritate fiind reținuți ani de zile fără a fi acuzați sau judecați penal.

Șapte persoane au fost condamnate de comisiile militare, inclusiv cinci în urma unor înțelegeri înainte de proces, unde ei au pledat vinovați în schimbul posibilității de a fi eliberați din Guantánamo.
 
Șase deținuți riscă în acest moment să fie pedepsiți cu moartea de către comisiile militare care nu întrunesc standardele internaționale ale unui proces echitabil. Toți șase au fost supuși disparițiilor forțate înainte de a fi transferați la Guantánamo și, printre alte abuzuri, doi din ei au fost torturați prin tehnica simularea înecului, o formă de tortură aplicată de CIA.

”Declarația că Statele Unite sunt campioni în domeniul drepturilor omului nu poate trece de testul detențiilor din Guantánamo, procesele organizate de comisiile militare, sau absența oricărei responsabilități și compensații pentru abuzurile comise de personalul american, inclusiv crime, pedepsite conform dreptului internațional, precum tortura și disparițiile forțate,” a declarat Rob Freer, cercetătorul Amnesty International pentru SUA.

După prima sa inaugurare în ianuarie 2009, președinte Obama a pledat pentru soluționarea problemelor legate de detențiile din Guantánamo și închiderea centrului într-un an de zile.
 
El, de asemeni, a pus capăt practicii CIA de a folosi tehnici de interogare ”îmbunătățite” și utilizarea pe termen lung a ”locațiilor negre”.
 
În același timp el a adoptat paradigma unilaterală și defectuoasă a ”războiului global” și a acceptat detenții obscure în conformitate cu această strategie.
 
Atunci în 2010, administrația Obama a anunțat că circa 40 de deținuți nu vor fi nici judecați și nici eliberați, ci vor rămâne în detenție militară pe un termen nedeterminat fără acuzații sau proces penal. Administrația a mai impus și un moratoriu asupra repatrierii unor deținuți yemeniți, și a declarat că 30 de deținuți vor fi deţinuţi ”condiționat”, ținându-se cont de ”condițiile actuale de securitate din Yemen”. Acest moratoriu este încă în vigoare.
 
Administrația Obama a învinuit pentru eșecul închiderii centrului de detenție Guantánamo Congresul SUA, care de repetate ori a blocat guvernul SUA de a-și îndeplini obligațiile asumate în domeniul Drepturilor Omului. Pe 2 ianuarie 2013 președintele Obama a semnat totuși ”National Defense Authorization Act”, chiar dacă a criticat unele norme ale acestei legi, lege care încă o dată a plasat obstacole în calea rezolvării cazurilor deținuților din Guantánamo.

”Legea Internațională nu permite ca diferite ramuri ale statului să se joace cu cerințele dreptului internațional în acest mod”, a declarat Freer. ”Eșecul unui stat de a-și îndeplini obligațiile în domeniul Drepturilor Omului nu poate fi justificată prin argumentul legilor sau politicii naționale”.
 
În orice caz, fără o schimbare reală de politică, adoptarea noțiunii de ”război global” de către administrația Obama va însemna doar faptul că, chiar dacă centrul de detenții Guantánamo va fi închis, detențiile nelegale vor fi, în cel mai simplu caz, strămutate în alte locații, decât închise.

Înțelegerea largă a paradigmei de ”război global” în cele trei ramuri ale Guvernului Federal din SUA, protecția oficialilor prin diferite proviziuni imunitare și continua folosire a secretului la fel a facilitat blocarea oricărei răspunderi sau compensații pentru abuzurile comise la Guantánamo, în diferite programe secrete CIA și în alte locuri.  

”Ce este necesar să se întâmple acum este recunoașterei și aplicare principiilor internaționale ale Drepturilor Omului de către autoritățile americane”, a spus Freer. ”Judecățile comisiilor militare trebuie să fie abandonate în favoare unor procese echitabile în curți civile, deținuții pe care SUA nu are de gând să-i judece urmează să fie eliberați, și trebuie să fie prezentă o responsabilitate deplină și acces la remedierea abuzurilor comise.”

Cinci persoane acuzate pentru implicarea în atacurile din 11 septembrie 2011 riscă să fie condamnate la moarte în urma judecării cazurilor de către comisiile militare. Guvernul SUA a cerut pedeapsa cu moartea și pentru un al șaselea acuzat judecat în alt caz.

Detalii despre locațiile unde astfel de deținuți care au fost în custodia CIA și despre cum ei au fost tratați sunt în continuare clasificate cu cel mai înalt grad de secretizare.

Luna trecută judecătorul militar pe cazul ”11 septembrie” a semnat un ordin de protecție care previne divulgarea unor asemenea informații pe durata procesului, pe pretinse motive de securitate națională. Informații care privesc violări grave ale drepturilor Omului sau încălcări majore ale dreptului umanitar internațional nu ar trebui să fie secretizate pe motive de securitate națională.

Următoarele audieri în cazurile celor 6 deţinuţi sunt planificate să aibă loc la Guantánamo pe parcursul lunii ianuarie.