Nume
Parola
Vizualizări: 4081
Analiză IDIS: O scurtă radiografie a pieței farmaceutice din Moldova
30 August 2012 — Deşi, în linii mari, cadrul legislativ şi de reglementare a pieţei farmaceutice din Republica Moldova este adecvat, există un aspect esențial care nu este suficient de bine reglementat, după cum se declară la nivel oficial, şi anume, monitorizarea și analiza impactului politicilor, este de părere expertul asociat IDIS „Viitorul”, Iurie Gotişan. În lucrarea sa „O scurtă radiografie a pieței farmaceutice din Moldova”, expertul analizează situaţia de pe piaţa farmaceutică din Republica Moldova, dar oferă şi exemplul altor ţări de stabilire a preţurilor la medicamente. Lucrarea apare cu sprijinul financiar al Fundaţiei Friedrich Ebert.

„Chiar dacă populația încearcă să economisească, inclusiv din contul sănătății, medicamentele sunt un produs care se bucură de o cerere înaltă, puțin elastică la variațiile prețurilor. Aceasta creează premise și incitații foarte puternice pentru aranjamente corupte care duc la stabilirea unor prețuri neobișnuit de înalte pentru medicamente în Moldova”, este de părere Iurie Gotişan. Autorul lucrării precizează că aceste motivații sunt amplificate de faptul că peste 80% din medicamentele consumate în Republica Moldova sunt de import, ceea ce face produsele respective vulnerabile la unele probleme sistemice cu care se confruntă Moldova în facilitarea comerțului internațional (inclusiv corupția în organele care trebuie să faciliteze comerțul internațional).

Investigaţiile operative ale organelor de control denotă prezenţa unor scheme frauduloase, care conduc la majorarea neîntemeiată a preţurilor la medicamente. În aşa mod, preţurile la medicamente în Republica Moldova sunt mai mari de câteva ori faţă de cele atestate în ţările vecine.

Expertul Iurie Gotişan consideră că acest fapt se explică prin prisma cadrului de reglementare cu privire la achizițiile publice de medicamente care este incomplet. „Agenţia Medicamentului nu poate asigura pe deplin derularea adecvată a achizițiilor publice centralizate de medicamente, ţinînd cont de faptul că Inspectoratul Farmaceutic este în cadrul Agenţiei, iar aceasta deseori este acuzată de conflict de interese. În plus, implementarea reformei a fost făcută cu deficienţe în dirijare și comunicare, care au creat tensiune între toţi participanţii sistemului de aprovizionare cu medicamente: farmacii, depozite și instituţii medico-sanitare publice, precum și pacienți”.

Astfel, mecanismul selectat pentru reglementarea prețurilor suportă mai multe riscuri, printre care: micșorarea şi modificarea sortimentului de medicamente; dispariția unor medicamente vitale; micșorarea numărului de producători înregistrați și respectiv limitarea concurenței; o potenţială dispariţie de pe piaţă a medicamentelor ieftine cu reorientarea spre cele scumpe; etc.

Problema preţurilor de pe piaţa farmaceutică din Moldova a fost abordată la nivel guvernamental în mai 2010, în contextul scumpirii continue a medicamentelor. Acestea au fost examinate public unde s-au discutat rezultatele unei analize a pieţei, fapt pentru care s-a constatat că pe 22 de poziţii de medicamente care se vând în Moldova şi România, în unele cazuri, diferenţa de preţ ajunge şi până la 862%. La aceeaşi şedinţă publică s-a menţionat că Republica Moldova este singurul stat din regiune unde la începutul anului nu se fac publice preţurile medicamentelor de la producător, iar aceasta permite speculaţii la stabilirea preţului de vânzare a medicamentelor, se mai arată în lucrare.

În această ordine de idei, analistul este de părere că Guvernul trebuie să întreprindă în continuare măsuri pentru asigurarea accesului populaţiei la medicamente, prin reorientarea politicii de înregistrare a prețului de producător în primul rînd pentru medicamentele compensate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM), cu extinderea ulterioară asupra listei de medicamente esenţiale. Ar trebui să se recurgă şi la majorarea listei medicamentelor compensate pentru maladiile cu impact asupra sănătăţii publice. O mare atenţie ar trebui să aibă mecanismul de reglementare a preţurilor.

Astfel, odată cu controlul prețului de producător de implementat și alte instrumente pentru reglementarea preţurilor la medicamente, în particular să se meargă pe o acordare diferenţiată a TVA, precum şi stabilirea adaosului comercial diferenţiat. Trebuie să se mizeze pe o dezvoltare a capacităţilor instituţionale a Agenţiei Medicamentului, în particular, de a se găsi pîrghii de contracarare a conflictului de interese a AM în procesul de achiziţii publice a medicamentelor, inclusiv prin stabilirea unor criterii transparente, integre şi oneste de evaluare a ofertanţilor.

Lucrarea poate fi accesată în versiunea română şi engleză:
http://viitorul.org/doc.php?l=ro&idc=295&id=3995&t=/STUDII-IDIS/Politica/O-scurta-radiografie-a-pietei-farmaceutice-din-Moldova

Pentru mai multe informaţii, contactaţi: Coordonatorul relaţii publice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Diana Lungu, tel: 221844, e-mail diana.lungu@viitorul.org