Nume
Parola
Vizualizări: 2712
Fără respectarea standardelor sanitare şi fito-sanitare, nu ne putem bucura de un Acord de liber schimb cu UE
10 Iunie 2011 — Adoptarea standardelor sanitare şi fito-sanitare europene este nu doar un moft al aproximării. De respectarea acestor norme depinde până la urmă protejarea vieţii şi sănătăţii cetăţenilor Republicii Moldova. Respectivele standarde reglementează siguranţa alimentelor, sănătatea şi siguranţa animalelor şi plantelor, şi produsele în general. Tranziţia lentă de la standardele sovietice, bazate pe GOST-uri, la cele europene, ar putea tergiversa negocierile pe marginea încheierii unui Acord de liber schimb aprofundat şi cuprinzător cu UE. În 2010 s-a reuşit adoptarea a peste 2100 de standarde europene în materie, dintre care 1500 sunt armonizate.

Iată de ce e nevoie de a ajusta cadrul legal, odată cu reformarea instituţiilor responsabile de certificare. Astfel, o posibilă soluţie tehnică ar putea fi divizarea Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie în două structuri independente: Institutul Naţional de Standardizare şi Institutul Naţional de Metrologie. Totodată, e nevoie de a crea şi de a implementa un sistem informaţional privind documentarea procedurilor fito-sanitare. Toate aceste cerinţe trebuie publicate şi popularizate printre producători şi exportatori.

Pentru a ajuta producătorii şi exportatorii să satisfacă standardele sanitare şi fito-sanitare pe pieţele externe, autorităţile trebuie să conceapă un plan tehnic de acces pe piaţă. Acesta trebuie să se bazeze pe eliminarea sau cel puţin reducerea barierelor de acces pentru acele produse care au potenţial mare de export.

Acestea sunt principalele recomandări ale Grupului de lucru pe comerţ, servicii, concurenţă al Convenţiei Naţionale pentru Integrarea Europeană. Propunerile au fost adoptate azi, 10 iunie 2011, la o masă rotundă. La eveniment au participat funcţionari ai administraţiei publice centrale, experţi independenţi, lideri de ONG, reprezentanţi ai asociaţiilor de business. La reuniune au mai asistat experţi ai Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră (EUBAM).

Pe lângă grupul de lucru pe comerţ, servicii, concurenţă, Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană mai include altele două: agricultură şi dezvoltare regională; vize, frontiere şi regiunea transnistreană. În total, vor avea loc patru runde de mese rotunde pe fiecare dintre cele trei grupuri de lucru. Acest format este unul care reuşeşte să permită atingerea consensului dintre autorităţi şi societatea civilă pe formula politicilor care urmează a fi puse la punct şi totodată în practică pentru a apropia Republica Moldova de Uniunea Europeană.

Proiectul „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană” este implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Asociaţia pentru Politică Externă, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Centrul de Cercetare al Asociaţiei Slovace pentru Politică Externă, cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei. Scopul iniţiativei este de a stimula dezbateri ample şi de a formula recomandări pentru structurile guvernamentale, cu participarea societăţii civile, în vederea adoptării şi implementării acquis-ului comunitar în Republica Moldova. Proiecte similare şi-au demonstrat deja eficienţa în Republica Slovacă, Serbia şi Bosnia şi Herţegovina. Paralel, un asemenea proiect este desfăşurat şi în Ucraina.