Nume
Parola
Vizualizări: 2836
Accentul pus doar pe criza economică transformă problema drepturilor omului într-o bombă cu efect întîrziat
29 Mai 2009 — Lumea este situată pe o bombă cu efect întîrziat a problemelor de ordin social, politic şi economic, alimentată de criza drepturilor omului la care asistăm, a declarat astăzi Secretarul General Amnesty International, Irene Khan, lansînd Raportul Amnesty International 2009: Starea drepturilor omului în lume. „Accentul pus doar pe criza economică duce la apariţia crizei drepturilor omului” a declarat Irene Khan. “Reducerea activităţii economice a dus la agravarea abuzurilor, a redus atenţia acordată acestora şi a creat noi probleme. În numele asigurării securităţii, problema drepturilor omului a fost desconsiderată. Astăzi, în numele redresării situaţiei economice, soluţionarea crizei drepturilor omului a fost amînată”. „Lumea are nevoie de un Nou Curs global în domeniul drepturilor omului – nu doar de promisiuni în scris, ci de asumarea unui angajament şi acţiuni concrete din partea guvernelor, în scopul prevenirii „explodării” bombei drepturilor omului. Liderii mondiali trebuie să investească în domeniul drepturilor omului la fel de consecvent ca şi în economie”. „Miliarde de oameni în întreaga lume suferă din cauza insecurităţii, injustiţiei şi umilinţelor“, a declarat Irene Khan. „Criza respectivă se referă la lipsa produselor alimentare, a posturilor de muncă, a resurselor de apă potabilă nepoluată, a pămîntului şi a adăpostului, de asemenea, se referă la privarea de drepturi şi acţiunile de discriminare, la sporirea nivelului inegalităţii, xenofobiei şi rasismului, violenţei şi represiunilor în întreaga lume”. - Comunităţilor marginalizate şi indigene le-au fost refuzate drepturile fundamentale la o viaţă decentă, în pofida progresului economic înregistrat de asemenea ţări precum Brazilia, Mexic şi India. - Sute de mii de persoane din cartierele sărace şi comunităţile rurale au fost strămutate cu forţa în numele dezvoltării economice. - Creşterea bruscă a preţurilor la produsele alimentare a generat extinderea foamei şi a bolilor, iar guvernele – în special în Myanmar, Coreea de Nord şi Zimbabwe - au folosit produsele alimentare în calitate de armă politică. - Continuă să persiste acţiuni de discriminare şi violenţă împotriva femeilor. - Ca răspuns la tensiunile provocate în urma proceselor de migraţiune, ţările de tranzit şi de destinaţie au adoptat măsuri şi mai restrictive pentru a interzice accesul emigranţilor, cu UE în frunte, acţionînd în convenienţă cu guvernele unor asemenea ţări ca Mauritania, Maroc şi Libia. “Există indicii de creştere a instabilităţii şi violenţei politice, precum şi riscul că recesiunea va genera şi mai multe represiuni”, a declarat Irene Khan, menţionînd reacţiile stridente ale guvernelor faţă de demonstraţiile duse împotriva condiţiilor economice, sociale şi politice în asemenea ţări ca Tunisia, Egipt, Camerun şi alte ţări din Africa. Impunitatea pentru colaboratorii de poliţie şi forţele de ordine a fost larg răspîndită. “Exemplul Chinei şi al Rusiei este o dovadă a faptului că pieţele deschise nu au dus la crearea societăţilor deschise”, a declarat Irene Khan. „Pe parcursul anului trecut, în fiecare regiune a lumii, militanţii în domeniul drepturilor omului, jurnaliştii, avocaţii, reprezentanţii sindicatelor şi alţi lideri ai societăţii civile au fost hărţuiţi, atacaţi sau ucişi, fără ca cei culpabili să fie traşi la răspundere”. Aceasta a mai declarat că liderii mondiali îşi concentrează atenţia asupra redresării economiei mondiale, însă ignoră conflictele acerbe care cauzează încălcarea în masă a drepturilor omului. “Din regiunea Gaza spre Darfur, din regiunea estică a Republicii Democrate Congo spre nordul Sri Lankăi, nivelul suferinţelor în timpul desfăşurării conflictelor a fost terifiant, iar răspunsul indiferent din partea comunităţii internaţionale – şocant. Au fost alocate resurse considerabile pentru lupta împotriva pirateriei din regiunea Coastei Somaliei, însă nu şi pentru a stopa fluxul de armament care provoacă moartea civililor din ţara respectivă. Acţiunile militare s-au intensificat în Afganistan şi Pakistan, însă importanţa drepturilor omului şi implicaţiilor umanitare în conflicte a fost subapreciată”, a declarat Irene Khan. “Ignorarea unei crize, pentru a te concentra asupra alteia, este o reţetă perfectă pentru agravarea ambelor. În cazul în care guvernele nu vor reuşi să abordeze abuzurile care generează şi care contribuie la accentuarea sărăciei, sau conflictele armate care condiţionează săvîrşirea noilor încălcări, nu va fi posibilă o redresare economică stabilă şi echitabilă”. Aceasta a adăugat: „Noua conducere a G-20 este influenţată de abordările vechi şi ratate privind drepturile omului. Abuzurile, retorica fără acţiuni concrete, promovarea drepturilor omului peste hotare, dar ignorarea acestora pe teritoriul propriei ţări, sau protejarea aliaţilor pentru ca aceştia să nu fie traşi la răspundere, nu consolidează încrederea în conducerea colectivă G-20 în politica privind drepturile omului”. Amnesty International a avertizat că Noul Curs global în domeniul drepturilor omului trebuie să respingă abordarea selectivă a drepturilor omului. Credibilitatea şi eficienţa liderilor mondiali va fi afectată, în cazul în care aceştia nu vor reuşi să-şi recapete imaginea şi vor continua să folosească standardele duble în ceea ce priveşte asigurarea drepturilor omului. “Salutăm decizia Preşedintelui Obama de a închide centrul de detenţie Guantanamo şi de a renunţa la tortură. Solicităm acestuia să asigurare faptul că cei responsabili vor fi traşi la răspundere. Responsabilitatea juridică pentru faptele comise va consolida – şi nu va diminua –securitatea mondială şi autoritatea morală a SUA în lume”, a declarat Irene Khan. Luînd în consideraţie faptul că criza drepturilor omului a generat o necesitate stringentă pentru schimbări, Dna Khan a anunţat lansarea campaniei globale noi a Amnesty International „Pentru Demnitate!” (Demand Dignity), pentru a stopa abuzurile împotriva drepturilor omului care provoacă şi intensifică sărăcia. “Prima noastră solicitare în cadrul noii campanii este adresată SUA şi Chinei. Statele Unite ale Americii nu acceptă concepţia drepturilor economice, culturale şi sociale, în timp ce China nu respectă drepturile civile şi politice. Ambele guverne trebuie să-şi asume angajamentul pentru respectarea tuturor drepturilor omului pentru toţi”, a declarat Irene Khan. “Soluţiile pentru problemele globale trebuie să se bazeze pe valorile drepturilor omului – iar cei care se află în fruntea conducerii puterilor mondiale trebuie să fie un exemplu.” NOTE CĂTRE EDITORI 1. În Raportul Anual 2009 Amnesty International prezintă evaluarea anuală a situaţiei drepturilor omului în toată lumea şi reflectă realizările în domeniul drepturilor omului înregistrate din ianuarie - decembrie 2008 în 157 de state. În introducere este analizat impactul crizei economice şi alte progrese înregistrate în domeniul drepturilor omului. În rapoartele regionale sunt prezentate exemple ale cazurilor de privare, excludere, insecuritate şi reprimare a dreptului la opinie. 2. Campania „Pentru Demnitate!” desfăşurată de Amnesty International va fi orientată spre: - încurajarea oamenilor aflaţi în sărăcie să-şi ceară respectarea drepturilor - să solicite guvernelor şi subiecţilor economici tragerea la răspundere a celor culpabili pentru comiterea abuzurilor - includerea drepturilor omului în centrul eforturilor întreprinse pentru eradicarea sărăciei. Campania se va concentra asupra: - Cartierelor sărace şi va solicita stoparea evacuărilor forţate. - Mortalităţii materne şi va cere respectarea dreptului femeilor la sănătatea sexuală şi reproductivă. - Industriilor extractive, solicitînd asumarea responsabilităţii colective pentru comiterea abuzurilor în domeniul drepturilor omului. - Respectării tuturor drepturilor omului şi va solicita ca SUA să ratifice Pactul ONU privind drepturile economice şi sociale, iar Chinei să ratifice Pactul ONU privind drepturile politice şi civile. Datele şi cifrele, materialul audiovizual, detalii cu privire la conferinţa de presă şi alte informaţii sunt disponibile pe pagina web: http://report2009.amnesty.org/press-area/en Pentru mai multe informaţii sau pentru stabilirea unui interviu, vă rugăm să contactaţi: Inna Guleac, Ofiţer de presă, Amnesty International Moldova, tel: (+373-22) 83-58-08, e-mail: media@amnesty.md Oficiul de presă Amnesty International la numărul de telefon +44 20 7413 5566 sau press@amnesty.org. Vedeţi ataşat extrasul privind Republica Moldova din Raportul Anual Amnesty International 2009.