Nume
Parola
Vizualizări: 2459
A apărut „Cartea albă a mass-media moldoveneşti” – ghid de bune practici naţionale şi regionale
12 Mai 2011 — „Cartea albă a mass-media moldoveneşti” – un ghid care surprinde felul în care jurnaliştii din Republica Moldova, dar şi alte state europene, reuşesc să îşi apere drepturile şi valorile profesionale a fost publicat azi, 12 mai 2011. Culegerea a fost elaborată în cadrul proiectului european „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova”.

„Solidaritatea jurnaliştilor şi acţiunile de protest ale jurnaliştilor au adus în atenţia publică locală şi internaţională problemele care frământau societatea şi breasla jurnalistică”, afirmă coordonatoarea publicaţiei, Marina Dumbravă de la Moldova-Institut Leipzig.

„Jurnaliştii s-au arătat îngrijoraţi de controlul şi presiunile politice asupra mass-media, de situaţia precară a media independente, de uzurparea politică a media publice, monopolul crescând al cercurilor guvernante asupra domeniului mass-media, privatizarea ilegală a mediilor publice, persecuţii, blocarea dreptului accesului la informaţie a jurnaliştilor, lipsa de transparenţă în activitatea instituţiilor statului, obedienţa politică a jurnaliştilor în detrimentul normelor deontologice ale breslei”, susţine experta. Potrivit Marinei Dumbravă, „prea nou este încă pentru cei aflaţi la guvernare rolul de câine de pază al democraţiei al jurnaliştilor, autorităţile căzând deseori în tentaţia de a-şi aservi media”.

Analizând modurile în care jurnaliştii din Republica Moldova încearcă să facă faţă limitărilor şi abuzurilor, Ghenadie Mocanu de la IDIS „Viitorul” afirmă că cea mai des aplicată metodă este cea de protest: „Am constatat un spectru larg, de la declaraţii de protest ale instituţiilor media sau ale organizaţiilor neguvernamentale, conferinţe de presă, la demisionări în masă. De-a lungul timpului, am asistat şi la acţiuni de protest mai hotărâte, de stradă, ca pichetarea unor instituţii publice, marşuri de protest”. Un caz care a spart tiparele obişnuite de protest a fost greva foamei de la postul de radio Antena C în primăvara 2004 şi din faţa Teleradio-Moldova din toamna lui 2004.

Mocanu este de părere că cele mai răsunătoare acţiuni ale instituţiilor de media pentru apărarea drepturilor sale au fost intentarea unor procese de judecată, inclusiv la Curtea Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului din Strasbourg. Cu toate acestea, „dacă declaraţiile de protest publice ale instituţiilor mass-media ţinteau informarea şi obţinerea unui răspuns sau reacţii rapide, atunci procesele de judecată necesitau timp. Timpul, în condiţiile unei prese independente fragile din punct de vedere economic nu este chiar în folosul organelor mass-media din Moldova”, opinează expertul IDIS Ghenadie Mocanu.

„Cartea albă a mass-media moldoveneşti” supune unei analize şi activitatea Consiliului de presă din RM, comparând eficienţa acestui organ de auto-reglementare cu structuri omoloage din Germania, Austria, Suedia şi România.

Timp de 12 luni, proiectul european „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova” a fost marcat de dialogul şi cooperarea între Comisia parlamentară pentru educaţie, cultură, cercetare şi mass-media, Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi jurnalişti. Pe lângă promovarea recomandărilor de optimizare a legislaţiei pe libertatea de exprimare şi sectorul media, proiectul a inclus elaborarea unei Foi de parcurs pentru Comisia parlamentară de profil. Pentru a descuraja ingerinţele politicului în activitatea jurnaliştilor, politicienii au fost invitaţi să semneze public un Acord de Neimplicare în Politica Editorială a Mass-media.