Nume
Parola
Vizualizări: 2257
Din cauza instabilităţii politice şi fragmentării societăţii, ne paşte pericolul „ucrainizării” Republicii Moldova
21 Aprilie 2011 — Criza politică generată de nealegerea şefului statului, dar şi frecvenţa scrutinelor, sunt semnale care atestă un început de „ucrainizare” a politicii moldoveneşti. Ca şi în cazul Ucrainei, în Republica Moldova cea mai mare problemă pare a fi lipsa consensului asupra modelului de dezvoltare care urmează a fi preluat. Or, asta se observă în cazul rezistenţei la reforme necesare, cum ar fi cea a Ministerului Afacerilor Interne. Din cauza posibilităţii schimbării puterii, funcţionarii din ministere preferă să fie mai puţin loiali, în timp ce superiorii lor cad în tentaţia de a lua hotărâri populiste.

Toate aceste dezacorduri interne ameninţă statutul de „poveste de succes” atribuită de europeni Republicii Moldova, amintind de cazul Ucrainei care, în decursul a cinci ani de luptă politică, a conturat o oboseală a Uniunii Europene faţă de ea. În acelaşi timp, în Ucraina s-a creat teren tot mai fertil pentru euro-scepticism. Pentru a evita scăderea entuziasmului UE faţă de şansele RM, e nevoie de a insista pe reformele promise. Altfel, riscăm ca şi întreaga societate, nu doar oficialii UE, să obosească de asigurările că lucrurile vor merge strună.

Acestea sunt primele concluzii ale celei de-a patra ediţii (ianuarie – aprilie 2011) a Raportului de prevenire a crizelor, lansat la 21 aprilie 2011 la IDIS „Viitorul”. Acest produs trimestrial al IDIS „Viitorul” este finanţat de the National Endowment for Democracy (NED), acoperind subiecte sensibile, care conturează un potenţial major de riscuri pentru securitatea şi ordinea de drept a RM.

„În loc să găsească neîntârziat soluţii la crizele cu care se confruntă, autorităţile le îngheaţă şi le tot amână. Astfel, plutim în derivă în speranţa că lucrurile se vor rezolva prin forţa împrejurărilor, ceea ce se dovedeşte a fi fals. Crizele revin şi se repetă: modificarea Constituţiei RM, anchetarea evenimentelor din 7 aprilie 2009, embargoul Federaţiei Ruse faţă de vinurile moldoveneşti”, constată coordonatorul Raportului de prevenire a crizelor, politologul Cornel Ciurea.

Aceeaşi strategie de tergiversare este aplicată şi în raport cu Uniunea Europeană. Cornel Ciurea: „Reformele încep să treneze, chiar dacă fundalul psihologic este încă unul favorabil, datorat bunăvoinţei structurilor europene. Ministerul de Interne este extrem de lent în a clarifica care sunt elementele-cheie ale restructurării aşteptate. Legea anti-discriminare a furat zâmbetul de pe feţele politicienilor, chiar dacă ei râd copios la tot felul de emisiuni televizate. Proiectul de lege a fost pus la naftalină, deşi se cerea declanşarea unor ample dezbateri pe acest domeniu”.

În acest condiţii, Ministerul de Externe nu va mai putea „vinde” europenilor succese, dacă ele nu se vor întâmpla pe teren, este de părere expertul IDIS Leonid Litra, unul din autorii Raportului de prevenire a crizelor. Republica Moldova trebuie să demonstreze capacitate internă de a gestiona eficient procesul de armonizare la standardele UE. Litra sugerează promovarea unor instituţii model, care reuşesc să faţă procesului de reformare: „Există câteva instituţii care promit, cum ar fi Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal din RM. Acest succes ar putea întreţine atenţia europenilor pentru câteva luni bune”. Totuşi, e nevoie de a face vizibile alte instituţii, lipsa cărora s-a simţit pe parcursul acestor ani, adaugă expertul. „Unul din exemple poate fi Agenţia pentru Protecţia Concurenţei care ar putea îmbunătăţi mediul concurenţial sau Curtea de Conturi, investigaţiile căreia ar trebui tratate cu mai multă seriozitate decât până acum”.

În acelaşi timp, economistul Alexandru Fala, co-autorul Raportului de prevenire a crizelor, recomandă intensificarea reformelor structurale, în special asigurarea unui mediu concurenţial în toate segmentele economiei naţionale, precum şi restructurarea întreprinderilor de stat: „Ne îngrijorează recentele creşteri de preţuri, ale cărei efecte sociale sunt cronice. Modul în care se produc majorările la produsele petroliere, de exemplu, trezeşte întrebări. Este suspectă situaţia când creşterile de preţuri se produc uniform la toate staţiile de alimentare cu combustibili lichizi, ceea ce indică asupra posibilităţii existenţei unei înţelegeri de cartel. O altă piaţă, care se presupune că are o funcţionare anormală este cea a produselor farmaceutice.”

În cazul în care rezultatele reformelor derulate vor întârzia să apară, oboseala UE faţă de Moldova şi căderea acesteia în dizgraţie va fi inevitabilă, susţine Leonid Litra de la IDIS „Viitorul”. În următoarele trei-patru luni, europenii aşteaptă rezultate palpabile pe domeniul preveniri şi combaterii corupţiei, dar şi reformei justiţiei.

Timp de doi ani, autorii Raportului de prevenire a crizelor au prognozat potenţialul de riscuri în perioada imediat următoarei celei monitorizate, sugerând recomandări de evitare ale acestora.