31 Mai 2016 — Republica Moldova are nevoie de o instituţie responsabilă de recuperarea activelor dobândite în urma infracţiunilor, recomandă un studiu PNUD, lansat azi, 31 mai 2016. Cercetarea a fost elaborată în cadrul proiectului ”Consolidarea capacităţilor Centrului Naţional Anticorupţie de exercitare a funcţiilor de prevenire şi analiză a corupţiei”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei.

”Din păcate, știrile despre bunurile furate și dobândite prin corupție de funcționarii publici nu sunt o surpriză în multe țări. Valorile acestor active pot varia, dar costul real al corupției depășește cu mult valoarea activelor furate. Corupția subminează perspectivele societății pentru prosperitate și reziliență și deturnează resursele financiare de la producția de bunuri publice către buzunare private. Diminuează, de asemenea, încrederea în instituțiile și erodează înseși fundamentele democrației și statului de drept. Cei care sunt în mare parte afectați de practicile corupte sunt cele mai sărace, vulnerabile și marginalizate grupuri ale societății, care sunt lipsite de servicii sociale de bază și de acces la justiție”, a afirmat Dafina Gercheva, coordonatoarea rezidentă ONU şi reprezentanta permanentă PNUD în Republica Moldova.

”În acest context, acest studiu analitic aduce o expertiză internațională calificată și o opinie independentă cu privire la mijloacele de consolidare a sistemului de recuperare a activelor din Republica Moldova, care odată implementat, va contribui la avansarea agendei anticorupție a Guvernului”, a adăugat Dafina Gercheva.

Directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, a declarat: „Recuperarea şi confiscarea bunurilor dobândite prin mijloace ilicite este o prioritate pentru Republica Moldova. Recent, reprezentanții Fondului Monetar Internațional, care au avut întrevederi cu Guvernul Republicii Moldova, au făcut recomandări de a asigura transparența acționariatului şi beneficiarilor finali din sistemul bancar național. Frauda bancară din Republica Moldova a scos în evidență probleme majore la recuperarea prejudiciilor. Până acum nu am avut practica de a recupera bunuri de peste hotare. Iată de ce e cazul să însușim această lecție”.

Autorul studiului cu privire la mecanismele de recuperare şi confiscare a activelor în Republica Moldova este Pedro Gomes Pereira, de la Institutul Basel pentru Guvernare, Elveţia – una din cele mai prestigioase centre de competenţă în recuperarea activelor.

Raportul constată că lipsa unei politici integrate de gestionare şi recuperare a activelor în Republica Moldova face dificilă colectarea probelor, sechestrarea, confiscarea şi recuperarea veniturilor. Totodată, Republica Moldova nu are experiență în identificarea, sechestrarea şi confiscarea bunurilor peste hotare.

Iată de ce e nevoie de a lua în considerare instituirea unei autorități responsabile de recuperarea activelor – Oficiul de Recuperare a Activelor (ARO). Respectiva structură, în baza celor mai bune practici internaţionale, ar trebui să fie una multidisciplinară, care să cuprindă expertiză ale autorităţilor din domeniul judiciar, fiscal, de protecție socială, vamal și altele. Totodată, e nevoie de a miza pe o echipă de anchetatori financiari. „Toţi acești reprezentanți trebuie să fie în măsură să își exercite competențele obișnuite și să dezvăluie informații în cadrul ARO, fără a fi obligați să păstreze secretul profesional”, susţine Pedro Gomes Pereira. ARO trebuie să dispună de resurse adecvate și să furnizeze un punct central pentru toate cererile primite de asistență din alte țări. Acestea ar trebui să colecteze toate statisticile relevante privind sechestrele aplicate asupra activelor infracționale și confiscarea lor ulterioară.

Pereira recomandă pentru Republica Moldova plasarea acestei structuri în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, având în vedere că în prezent acesta este responsabil de investigarea spălării banilor, găzduiește unitatea de informații financiare și are acces la bazele de date electronice ale țării.

Studiul mai recomandă crearea unei baze de date pentru ținerea evidenței tuturor bunurilor sechestrate în legătură cu comiterea unei infracțiuni, ceea ce ar spori transparența în procesul de sechestru și responsabilitatea autorității de sechestrare.

În cele din urmă, autoritățile Republicii Moldova ar trebui să numească un administrator de active la începutul cazului. Acesta va fi în măsură să sprijine mai bine echipa de anchetatori care efectuează investigații financiare și urmărirea penală pentru a determina care active trebuie confiscate de fapt, luând în considerare costul / beneficiile unei asemenea acțiuni.