3 Mai 2016 — Corupția influențează, în mod indirect, creșterea în carieră a femeii în sectorul administraţiei publice centrale (APC), constată un studiu sociologic lansat pe 28 aprilie 2016. Cercetarea, cu genericul „Impactul corupţiei asupra oportunităţilor de afirmare şi promovare în carieră a femeilor din cadrul Administraţiei Publice Centrale din Republica Moldova”, a fost elaborată de Institutul de Politici Publice.

Studiul s-a desfășurat în perioada noiembrie 2015 - februarie 2016, pe un eşantion constituit din funcționari publici angajați ai Cancelariei de Stat, ai Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei şi ai Ministerului Tineretului și Sportului. Cercetarea reprezintă un efort comun al Iniţiativei Globale Anticorupţie a PNUD (GAIN), al Centrului regional PNUD pentru Europa şi CSI şi al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea funcţiilor de prevenire şi analiză a corupţiei ale Centrului Naţional Anticorupţie”, implementat cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.

Femeile percep într-o măsură mai mare decât bărbații prezența manifestărilor de corupție atât în cadrul serviciului public din Republica Moldova, cât și în cadrul instituției în care activează. 64,5% dintre femei consideră că fenomenul corupției este răspândit în mare sau foarte mare măsură în cadrul administrației publice, comparativ cu 55% dintre bărbați. 10,3% dintre femei consideră că fenomenul corupției se manifestă într-o mare sau foarte mare măsură în instituția în care lucrează, în timp ce niciunul dintre bărbați nu este de acord cu acest lucru.

Mai mult de jumătate dintre respondenți afirmă că în cadrul APC nu există transparență cu privire la criteriile în baza cărora se acordă beneficii anumitor categorii de angajați. Femeile percep într-o măsură mai mare decât bărbaţii aplicarea unor criterii discreționare în cadrul subdiviziunii în care activează, și constată lipsa de transparență privind modul de acordare a beneficiilor.

Manifestări ale corupției precum favoritismul, nepotismul, traficul de influență, la care se adaugă barierele sociale, obligațiile familiale, dar și rolurile de gen tradiționale, reduc din oportunităţile de consolidare a capacităților profesionale ale femeilor. Astfel, deseori acestea nu reuşesc să aloce timp pentru participare la conferințe, vizite de studii, deplasări peste hotare şi au nevoie de mai mult timp pentru a avansa în carieră, comparativ cu bărbații.

Totodată, femeile acceptă mai greu funcții de conducere ierarhic superioare, ceea ce determină avansarea rapidă și continuă a bărbaților.

“Relevanţa studiului constă nu doar în elucidarea unor riscuri de avansare în carieră a femeilor, dar şi în proiectarea de recomandări care vor consolida capacităţile instituţiilor administraţiei publice centrale privind asigurarea accesului egal în avansarea profesională a femeilor în cadrul APC”, a declarat Anastasia Oceretnîi, viceministra Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

“Instituțiile administrației publice nu oferă suficiente stimulente pentru a crea un mediu de lucru prietenos femeilor, care le-ar încuraja să urmeze o carieră profesională în serviciul public. În acest sens, cercetarea realizată vine cu un șir de recomandări importante pentru dezvoltarea unor politici transparente, sensibile la gen, menite să reducă incidentele de corupție în serviciul public”, a afirmat Evghenii Goloșceapov, Coordonator de programe la PNUD Moldova.

Studiul recomandă, printre altele, elaborarea unor politici instituționale privind încurajarea și stimularea femeilor căsătorite şi a celor cu copii sau care au bătrâni în grija sa, pentru a participa la activități de dezvoltare profesională. Totodată, e nevoie de a crește gradul de transparență privind oportunitățile de angajare și promovare în carieră.