9 Decembrie 2020 — La finele anului trecut, în Republica Moldova erau activi 56,7 mii agenți economici, majoritatea dintre aceștia (62%) fiind localizați în mun. Chișinău.

Aproximativ 85% din numărul total al agenților economici sunt întreprinderi micro care au cel mult 9 angajați, cifra de afaceri și mărimea activelor deținute fiind sub 9 mil. lei. Datele efective a mediei simple la nivel național pentru această categorie de întreprinderi pe durata anului trecut au fost de: 2,4 angajați, 0,9 mil. lei cifra de afaceri anuală și 2 mil. lei total active conform bilanțului. Deși multe ca număr, în cadrul întreprinderilor micro au activat doar 21% din numărul total de angajați la nivel național, pe când cei mai mulți angajații au fost încadrați de întreprinderile mari (39%).
Performanța agenților economici, examinată în funcție de mărimea acestora, diferă mult. Întreprinderile mari sunt lidere la acest capitol. Astfel, cea mai mare pondere (60%) din mărimea totală înregistrată la nivel național a venitului din vânzări revine întreprinderilor mari. Acest indicator înregistrează cele mai mari valori pentru această categorie de întreprinderi inclusiv prin raportare la total active, sau pe unitate de personal angajat. Similar, întreprinderile mari înregistrează cea mai mare pondere a întreprinderilor care obțin profit, din totalul întreprinderilor pe fiecare categorie în parte.
La celălalt pol se află întreprinderile micro. În cazul acestei categorii de întreprinderi ponderea datoriilor (curente și pe termen lung) raportate la total active este cea mai mare.

Sub aspect regional datele anului 2019 de asemenea dezvăluie deosebiri importante dintre performanța agenților economici. În mun. Chișinău activează 60,2% din totalul personalului angajat de sectorul privat. În același timp în mun. Chișinău sunt realizate aproximativ 2/3 din veniturile din vânzări ale agenților economici la nivel național. Totuși, mai puțin de jumătate din întreprinderile înregistrate în mun. Chișinău au obținut profit în anul trecut. Sub aspect geografic situația la acest capitol a fost mai bună în toate raioanele țării, excepție fiind doar raionul Strășeni care a înregistrat valori similare cu mun. Chișinău. Rezultatul financiar al întreprinderilor care au obținut profit diferă la fel. În cazul întreprinderilor mari, rezultatul financiar pe fiecare întreprindere în parte a fost mai mare decât în mun. Chișinău în anul 2019 în cazul întreprinderilor situate în raionale Ungheni, Anenii noi, Rezina, Nisporeni și Ștefan vodă. În cazul întreprinderilor medii, rezultatul financiar a fost mai bun în cazul întreprinderilor situate în raioanele Briceni și Criuleni. Situația din perspectiva rezultatului financiar la finele anului trecut a fost mai bună în mun. Chișinău, prin comparație cu restul țării, doar pentru întreprinderile mici și micro.

Sunt două reguli majore în domeniul fiscal cunoscute de cetățeni, chiar și fără o pregătire în domeniu. Impozitele de obicei sunt achitate din profit, nu poți plăti impozit din pierdere. Excepție de la această regulă, dat fiind specificul acestei resurse economice care poate reprezenta o sursă de rentă, o pot constitui impozitele imobiliare, implicit impozitul funciar și pe pământ (exclus în Republica Moldova în cazul proprietăților situate în intravilan). Cea de a doua regulă face referire la capacitatea de plată a impozitelor, cea mai mare presiune fiscală este plasată pe agenții economici mari, pin aceasta oferindu-se capacitate economiei să se diversifice și regenereze mereu, prin încurajarea lansării de afaceri, care la început de regulă sunt din categoria întreprinderilor micro sau mici.

În Republica Moldova sistemul fiscal este bizar și protejează afacerile mari și profitabile care beneficiază și de o serie de scutiri, inclusiv la plata taxelor locale. În economie sunt generate venituri neproductive din rentă, iar autoritățile nu urmăresc în nici un fel impozitarea mai accentuată a acestora.

Sistemul taxelor locale este contraproductiv și nu încurajează dezvoltarea economică la nivel local. Niciuna din taxele locale stabilite în codul fiscal nu fac referință la situația financiară a agentului economic. Taxele forfetare, așa cum sunt majoritatea taxelor locale, nu permit dezvoltarea unor politici economice locale. În plus, autoritățile locale nici nu dispun de date privind situația economică din localitatea administrată și sunt obligate să acționeze de o manieră haotică.

Bizară este și inițiativa din anul curent de plafonare a taxelor locale. Plafoanele stabilite de executiv a taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii nu fac referință nici la dimensiunea întreprinderii, și nici la profitul realizat. Spre exemplu, așa cum s-a menționat mai sus, întreprinderile micro și mici înregistrează cea mai mare pondere a datoriilor din totalul activelor deținute și pentru a se dezvolta au nevoie de un tratament fiscal mai blând. În același timp, rezultatul financiar al întreprinderilor mari și medii este mai mare în mai multe raioane ale țării (date statistice la nivel de localitate nu sunt disponibile) pentru anul 2019, față de situația din mun. Chișinău, or cea mai mare valoare a plafonului este stabilită anume pentru această localitate și mun. Bălți (inclusiv sate și comune).

Mai mult de jumătate din întreprinderile din mun. Chișinău nu înregistrează profit. Cum se ”leagă” plafoanele propuse de executiv cu această realitate?

Îngrijorătoare este statistica investițiilor financiare pe termen lung. Pentru anul 2019 - 88,2% din totalul la nivel național a investițiilor financiare pe termen lung au fost făcute în mun. Chișinău. Mediul economic în restul localităților țării moare încet. Imperativă în acest sens este revizuirea de ansamblu a politicilor executivului în domeniul taxelor locale dar și a finanțelor publice locale. O simplă mimare a acestui proces prin promovarea intereselor de grup nu mai poate fi tolerată.

Articolul integral poate fi accesat la următorul link:
https://www.calm.md/plafonarea-taxelor-locale-guvernarea-protejeaza-afaceri-mari-si-descurajeaza-dezvoltarea-la-nivel-local/

Viorel Gîrbu, expert economic în cadrul CALM