26 Ianuarie 2026 — Chișinău, 23 ianuarie – Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a organizat Conferința Internațională „Reforma administrației publice locale și colaborarea transfrontalieră în contextul integrării europene: experiențe, viziuni și perspective pentru cooperarea transfrontalieră România – Moldova – Ucraina". Evenimentul a reunit reprezentanți ai administrațiilor publice locale din Republica Moldova, România și Ucraina, eurodeputați, lideri ai euroregiunilor și experți internaționali. Evenimentul a fost moderat de directorul executiv al CALM Viorel Furdui și președintele Euroregiunii „Nistru" Sergii Tatusiak.

Reprezentanții CALM au scos în evidență faptul că într-un context regional marcat de incertitudine, reforma administrației publice nu mai poate fi privită doar ca o bifare a unor criterii tehnice. Aceasta devine un angajament de solidaritate. „O reformă prudentă și etapizată este esențială deoarece comunitățile nu pot absorbi șocuri administrative bruște. Schimbarea trebuie să fie coerentă și predictibilă, astfel încât primarul din R. Moldova sau cel din Ucraina să aibă garanția că investițiile în educație și servicii sociale nu vor fi anulate de următoarea rotație guvernamentală", a declarat președinta CALM, primară de Selemet, Cimișlia, Tatiana Badan.

De asemenea, participanții au atras atenția asupra necesității asigurării unei autonomii reale și servicii centrate pe cetățean. „Solidaritatea europeană începe de jos în sus. Pentru ca asemenea reforme să reziste, este nevoie de mecanisme financiare viabile. Autonomia nu este un concept abstract; ea înseamnă investiții în asfalt, iluminat public și școli moderne. Fără resurse proprii, primăriile rămân dependente de centru, iar reziliența comunității scade", a menționat vicepreședintele CALM, primarul comunei Gangura, Marcel Bobeica.

Sergiu Palihovici, directorul Școlii de Administrație Publică din cadrul Universității de Stat din Moldova, a subliniat că schimbarea limitelor pe hartă este inutilă dacă cetățeanul nu simte că viața lui devine mai confortabilă. „Este nevoie de o reformă a serviciilor publice, orientată spre cetățean. Obiectivul reformei este creșterea calității vieții oamenilor prin servicii mai bune, aliniate la standardele UE."

Larisa Voloh, deputată în Parlamentul Republicii Moldova și vicepreședintă a Comisiei administrație publică și dezvoltare regională, a subliniat importanța primarilor vizionari și a funcționarilor responsabili în procesul de reformă: „Trebuie să investim în comunitățile noastre, să capacităm eforturile și să oferim mecanisme viabile de dezvoltare."

Vorbind despre reformă, Viorel Rusu, expert CALM, a subliniat că acest proces trebuie să fie unul coerent, predictibil și durabil.

„Reforma trebuie să ofere autorităților locale autonomie reală și mecanisme financiare viabile, pentru ca acestea să poată investi în infrastructură, servicii publice și dezvoltare comunitară. Procesul de reformă trebuie să fie aliniat la standardele Uniunii Europene, astfel încât comunitățile să beneficieze de proiecte, fonduri și bune practici europene. De asemenea, schimbările nu trebuie să fie anulate odată cu rotația guvernelor, ci să fie asumate ca un angajament național pe termen lung."

Constantin Cojocari, primarul municipiului Edineț și vicepreședintele CALM, de asemenea, a subliniat importanța investițiilor în infrastructură și servicii publice. „Administrațiile locale sunt „puntea" prin care standardele europene ajung direct la cetățeni, iar implicarea noastră activă este esențială pentru parcursul european al Republicii Moldova."

Valentin Ivan, primarul comunei Sadu, Sibiu și prim-vicepreședinte al Asociației Comunelor din România (ACoR) a reiterat faptul că reforma administrației publice locale trebuie să fie un proces de consolidare, nu de fragilizare. „Orice reformă administrativă trebuie să conducă la o administrație mai puternică și mai eficientă, nu la diminuarea capacității autorităților locale. Autonomia locală este esențială în acest proces, astfel încât primăriile să poată gestiona resursele și proiectele în interesul comunităților."

Olexandr Korenoy, președintele Asociației Unităților Administrativ-Teritoriale Amalgamate din Ucraina, a evidențiat importanța reformei administrației publice locale: „Amalgamarea comunităților este un pas necesar pentru a consolida capacitatea autorităților și pentru a oferi servicii mai eficiente cetățenilor. În acest proces este foarte importantă descentralizarea reală, care nu înseamnă doar transfer de competențe, ci și resurse și responsabilitate. Doar atunci comunitățile pot deveni autonome și pot răspunde direct nevoilor oamenilor." El a subliniat că dialogul sincer între guvern și asociațiile reprezentative ale autorităților locale este esențial pentru succesul reformei. Totodată, a atras atenția asupra necesității de a reduce politizarea și amestecul politicienilor în acest proces, pentru ca reforma să fie una autentică și durabilă. Korenoy a remarcat că reforma administrației publice locale este specifică fiecărui stat și nu poate fi aplicată mecanic după un model unic. „Ucraina este un stat mare, care până nu demult nu a realizat reforma, tocmai pentru a identifica anumite soluții viabile ce nu neapărat pot fi utile Republicii Moldova, care este de zece ori mai mică și care deja a trecut prin mai multe reforme", a precizat el.

Olexandr Vasilenco, prim-vicepreședinte al Asociației ucrainene a Consiliilor raionale și regionale, a pledat pentru solidaritate și cooperare transfrontalieră ca mijloc de reziliență și dezvoltare. „Parteneriatele dintre autoritățile locale din cele trei țări pot contribui la dezvoltarea infrastructurii, la atragerea de investiții și la crearea unor mecanisme comune de dezvoltare regională. De asemenea, administrațiile locale trebuie să fie actori activi, nu doar spectatori, în procesul de reformă și integrare europeană."

Sergii Tatusiak, președintele Euroregiunii „Nistru", a evidențiat rolul euroregiunilor ca punți de legătură între comunități și state, inclusiv pentru apropierea de standardele europene. „Parteneriatele transfrontaliere sunt un mecanism concret prin care standardele europene pot fi implementate la nivel local, aducând beneficii directe cetățenilor."

Cornel Gogan, primarul orașului Videle, vicepreședintele Asociației Orașelor din România (AOR) a accentuat că administrațiile locale nu sunt actori „decorativi", ci parteneri esențiali, care cunosc cel mai bine nevoile comunităților. Reprezentantul AOR a reafirmat sprijinul asociației pentru colaborarea cu CALM și cu partenerii din Ucraina, subliniind că doar prin unitate și dialog se pot construi comunități reziliente.

Eurodeputata Maria Carmen a reafirmat sprijinul Uniunii Europene pentru reformele administrației publice locale și pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. „Încurajăm primarii și funcționarii publici să fie vizionari și să își asume reformele, iar Uniunea Europeană va continua să sprijine aceste eforturi prin programe și finanțări dedicate."

Astfel, potrivit participanților la Conferința Internațională organizată de CALM, în procesul de elaborare și realizare a reformei ar trebui să ne ghidăm de următoarele principii:

Coerență și predictibilitate.
Participarea APL și adaptarea la realitățile locale.
Orientarea spre cetățean și servicii de calitate.
Aliniere la standardele europene.
Participanții la conferința internațională organizată de CALM au semnat un Memorandum de cooperare transfrontalieră, care prevede:

dezvoltarea de proiecte comune în infrastructură, educație și mediu;
creșterea capacității administrative și financiare a comunităților locale;
schimb de bune practici și atragerea de fonduri europene;
consolidarea solidarității regionale pentru stabilitate și reziliență.
În cadrul evenimentului au fost semnate mai multe acorduri de cooperare între primăriile din R. Moldova și Ucraina. Semnarea Memorandumului și a acordurilor între primăriile din R. Moldova și Ucraina reprezintă acțiuni pentru asigurarea rezilienței regionale. Aceste parteneriate permit atragerea de fonduri europene și schimbul de bune practici în gestionarea crizelor și dezvoltarea infrastructurii.

Conferința a demonstrat că unitatea și dialogul sunt singurele instrumente care pot transforma administrația într-un motor de dezvoltare. Reforma trebuie asumată ca un proiect de țară care să nu fie distrus de vânturile politice. Totodată, prin acest efort comun, comunitățile locale din cele trei state nu devin doar beneficiari ai procesului de integrare europeană, ci actori-cheie care consolidează democrația și stabilitatea la granița estică a Uniunii.