Nume
Parola
Vizualizări: 1162
Viorel Furdui: „Avem nevoie de o viziune proprie privind reforma administrației publice, care ne aparține, este conectată la realități și este asumată de toți actorii!”
21 Martie 2023 — Prezența reprezentanților APL în procesul de monitorizare a implementării Strategiei de reformă va permite ca guvernarea să cunoască foarte bine toate aspectele, inclusiv problemele care pot apărea în anumite situații.

La 15 martie, curent, Guvernul a aprobat Strategia de reformă a administrației publice centrale și locale pentru anii 2023-2030. Documentul descrie viziunea, scopul și acțiunile necesare pentru consolidarea capacităților autorităților publice centrale și locale. Deși nu a participat la elaborarea Strategiei, Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) a venit cu mai multe propuneri de îmbunătățire a acestui document, inclusiv în cadrul Comisiei Paritare.

Potrivit directorului executiv al CALM, Viorel Furdui, acesta este un document care reflectă viziunea Guvernului privind direcția în care trebuie să se miște lucrurile în procesul de reformă a administrației publice. „Necesitatea elaborării unui asemenea document a fost discutată pe parcursul mai multor ani și pornește de la faptul că în domeniul administrației publice, în general, atât a celei centrale, cât și celei locale, există probleme majore ce țin de organizarea și funcționarea acestora, iar toate încercările de până acum, inclusiv strategiile, planurile, reformele care s-au făcut în sectorul public, potrivit opiniei generale, nu au fost realizate cu succes și, în rezultat, avem într-adevăr o mare problemă la nivelul administrației publice în ceea ce înseamnă calitatea actului guvernamental, a procesului de elaborare a deciziilor și a documentelor de politici. De asemenea, probleme mari sunt și în ceea ce privește atractivitatea funcției publice, a motivării angajaților care lucrează în interesul statului. Este foarte dificil să atragi buni specialiști sau să-i păstrezi pe cei care încă au rămas să activeze și se dedică domeniului administrației publice. Credem că anume din aceste cauze foarte multe reforme în R. Moldova trenează, sunt stopate sau nu au finalitate, iar în rezultat nici cetățenii nu simt efectele acestora în mai multe domenii.”

Viorel Furdui amintește că această Strategie a fost elaborată și în contextul în care Uniunea Europeană, după ce a luat decizia de a acorda R. Moldova statut de țară candidată la aderare, în rapoartele sale a constatat o capacitate administrativă redusă în statul nostru, posibilități limitate ale administrației publice de a elabora și de a implementa reformele necesare pentru a avansa în procesul de dezvoltare, de modernizare a Republicii Moldova. „Din acest motiv, una dintre condițiile de bază ale UE este creșterea capacității administrației publice în elaborarea și implementarea reformelor. În acest sens, autoritățile R. Moldova au considerat că un prim pas pentru a implementa acest angajament față de UE ar fi elaborarea și adoptarea unei viziuni, unei strategii complexe, care să vizeze mai multe domenii ale administrației publice ce trebuie reformate și care, în viziunea Guvernului, în rezultat, ar trebui să genereze creșterea capacităților administrative în R. Moldova, a calității procesului decizional, dar și a politicilor elaborate de către autoritățile publice din statul nostru, atât la nivel central, cât și la nivel local”, explică directorul executiv al CALM.

În ceea ce privește conținutul acestei strategii, reforma administrației publice vizează atât guvernarea centrală, cât și cea locală. În strategie se regăsesc compartimente ce se referă la administrația centrală și locală, managementul funcției publice și modul în care aceasta este gestionată, calitatea funcționarilor, inclusiv sub aspectul angajării, instruirii, motivării etc. Alte compartimente vizează planificarea strategică, guvernarea electronică, iar unul, în mod special, se referă la administrația publică locală deși, tot ce înseamnă APL se regăsește și în celelalte capitole.

Vorbind despre rolul CALM în elaborarea Strategiei, Viorel Furdui a explicat că una dintre problemele sesizate a fost faptul că conceptul acestei strategii, dar și textul inițial au fost elaborate fără participarea CALM și a factorilor naționali. „Am constatat că acest document a fost în gestiunea consultanților care ajută Guvernul R. Moldova. După mai multe sesizări trebuie să recunoaștem că, în ultimă instanță, CALM a fost implicat mult mai activ, având loc mai multe discuții productive, inclusiv în cadrul Comisiei Paritare, structură care are menirea de a asigura această comunicare între administrația centrală și cea locală la cel mai înalt nivel, deoarece Comisia Paritară este prezidată de premier, iar membrii Comisiei Paritare sunt reprezentanții Guvernului și ai CALM, președinta CALM fiind și copreședintă a acestei structuri. Deși am fost implicați pe ultima sută de metri, totuși s-au reușit niște intervenții destul de importante pe conținutul acestei strategii, conectarea acestui document la realitățile din R. Moldova, acordarea unui suflu mai pragmatic și mai practic și, luarea în considerare a opiniei APL. În mod special, în cadrul acestei Strategii au fost consolidate principiile de autonomie locală, descentralizare și subsidiaritate, acestea fiind incluse în document la insistența CALM-ului, deoarece nu ne putem imagina cum acestea fiind excluse poți realiza reforma APC și APL. De asemenea, reforma APC presupune și transferul de anumite funcții, atribuții, delimitarea lor între nivelul central, regional și local. Deci, este esențial să se țină cont de principiul constituțional al autonomiei locale, descentralizării și al subsidiarității.”

O altă intervenție importantă la inițiativa CALM-ului a fost ca un document de referință pentru reforma administrației publice să devină raportul Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei și recomandarea din 2019 privind situația în domeniul democrației locale și regionale din R. Moldova. „Documentul conține recomandări foarte clare privind direcțiile în care trebuie să avanseze procesul de consolidare a autonomiei locale și regionale din R. Moldova. Este un aspect important care pe viitor ne va permite să ținem cont de aceste prevederi. În Strategie a fost inclusă și Foaia de parcurs semnată de R. Moldova și CoE ce prevede implementarea acestor recomandări ale Congresului Puterilor Locale și Regionale al CoE – un alt angajament important asumat de R. Moldova, de care trebuie să țină cont toți factorii decizionali ai statului nostru”, a declarat directorul executiv al CALM.

Tot la propunerea CALM a fost recunoscut și consolidat rolul Comisiei Paritare în procesul de coordonare și monitorizare a acestui proces de reformă, ceea ce va permite ca toate acțiunile, deciziile, rezultatele din cadrul acestui proces de reformă să fie discutate cu participarea nemijlocită a acestei structuri de dialog importante dintre APC și APL. „Acest lucru credem că ne va permite ca deciziile în anumite domenii, mai ales cele ce pot fi destul de sensibile, să fie luate doar după ce va fi auzită opinia APL, ceea ce este foarte important și adesea a lipsit în procesul de reformă din R. Moldova, inclusiv atunci când viza APL. Prezența reprezentanților APL în procesul de monitorizare a implementării strategiei va permite ca vocea și opinia APL să fie auzite la toate etapele și astfel, atunci când se vor lua anumite decizii, puterea centrală să cunoască foarte bine toată imaginea, toate aspectele, inclusiv problemele care pot apărea în anumite situații”, a explicat Viorel Furdui..

Lipsa delimitării funcțiilor, atribuțiilor și competențelor între diverse nivele de administrare publică a fost o altă lacună a strategiei constatată de CALM. „Considerăm că un asemenea document care vizează o reformă atât de complexă, cum este cea a administrației centrale și locale, trebuie să stabilească cel puțin unele criterii și direcții pe care ulterior toți actorii implicați să avanseze, să se stabilească ce funcții, atribuții, competențe rămân la nivel central, care vor fi la nivel regional și care la nivel local. În rezultatul implicării CALM s-a găsit o anumită soluție în acest sens și au fost introduse prevederi care ulterior vor putea fi dezvoltate.”

Un alt element important al acestei strategii la care a contribuit CALM reprezintă cauzele situației actuale din APL, formularea corectă și concretă a motivelor care au contribuit la slăbirea capacității administrative și nu permit APL să-și îndeplinească în modul corespunzător mandatele. „În afară de aspectul demografic și cel de fragmentare, aceasta fiind opinia consultanților care insistă pe aceste probleme, CALM a solicitat să se regăsească una dintre cauzele majore care a generat reducerea capacității administrative, este vorba despre neimplementarea de către guvernările anterioare a angajamentelor, a politicilor publice în domeniul descentralizării și consolidării autonomiei locale. În acest sens, am atras atenția că problemele demografice sunt mai degrabă o consecință a faptului că guvernele anterioare nu au implementat aceste strategii, planuri de acțiuni sau angajamentele asumate față de Consiliul Europei. În opinia CALM, anume din cauza nerespectării acestora și a politicilor adoptate pe parcursul anilor în domeniul APL, imaginea privind situația din APL și capacitatea reală a APL să-și îndeplinească anumite funcții, inclusiv cele legate de dezvoltarea comunităților local, este distorsionată, nu este reală. Dacă acum zece ani, când a fost elaborată o strategie privind descentralizarea administrativă, ar fi fost realizat planul de acțiuni al acestui document, am fi avut cu totul altă realitate. Conform acelui plan ar fi fost transferate către APL niște venituri, ar fi fost făcută evaluarea bunurilor imobile, ar fi fost transferate mai multe drepturi către APL și acum era cu totul altă situație, era altă capacitate administrativă. În ultimii ani au avut loc schimbări în domeniul descentralizării Fondului rutier, eliminării plafonării taxelor și impozitelor locale, schimbării destinației terenurilor etc, ceea ce a demonstrat că capacitatea administrației publice locale a început să crească, au început să obțină mai multe venituri și au apărut mai multe posibilități de a rezolva problemele comunităților locale”, a menționat Viorel Furdui.

Întrebat dacă a fost elaborată o strategie bună și urmează să vedem în ce măsură aceasta va fi implementată, directorul executiv al CALM a afirmat că nu poate defini acest document ca unul bun sau rău. „Sincer vorbind, R. Moldova are o experiență foarte bogată în elaborarea unor strategii bune. Cred că este o strategie necesară în acest moment și foarte mult va conta modul în care aceasta va fi implementată. Este important ca în perioada imediat următoare să fie elaborat planul de acțiuni sau programul de implementare pe termen scurt, mediu, lung și atunci vom vedea care sunt acțiunile concrete, care sunt prioritățile Guvernului actual și modul în care acestea vor fi implementate. Noi sperăm foarte mult și avem asigurarea din partea Guvernului că deja vom fi implicați plenar în acest proces și ne vom strădui într-o discuție sinceră, deschisă, prin cooperare, să stabilim acele priorități și acțiunile care trebuie să fie realizate în perioada următoare, pentru ca cu adevărat să putem spune ulterior că nu s-a greșit atunci când s-a decis elaborarea acestei strategii, că acest document a avut rost și că el nu va repeta soarta strategiilor anterioare care așa și au rămas neimplementate.”

În ceea ce privește viitorul raioanelor și al satelor, Viorel Furdui a explicat că autorii acestei strategii au oferit anumite opțiuni mai ales pentru nivelul II de administrare și mai puțin a fost abordată problema APL de nivelul I. „La capitolul APL de nivelul I, la prima etapă a fost avansată ideea amalgamării voluntare. Noi credem că vor mai fi discuții la acest subiect, urmează să fie abordate diverse aspecte legate de criterii, condiții, modul de implementare a lor, inclusiv să fie adoptată o lege în acest sens, o metodologie. Aici vor fi încă multe discuții și ne bucurăm că am convins autoritățile ca să nu fie bătute în cuie lucrurile menționate acolo. Criteriile care au fost incluse în această strategie sunt niște recomandări la care se va reveni atunci când vom începe a discuta la concert acest mecanism. În ceea ce privește raioanele, nivelul regional, subregional, tot cu caracter de recomandare s-au propus anumite opțiuni privind crearea districtelor sau regiunilor, care în opinia noastră, la această etapă sunt destul de generale.”

Directorul executiv al CALM crede că la acest capitol mai este mult de discutat, iar strategia arată direcția în care trebuie să avansăm, indică faptul că nivelul doi trebuie regândit dar nu specifică clar când sau în ce mod. „Credem că încă vor fi discuții în această privință. Cert este faptul că până la sfârșitul acestui mandat al actualelor raioane și al APL de nivelul I nu se vor întâmpla careva intervenții esențiale din punctul de vedere organizațional-teritorial al administrației publice. Rămâne pe parcursul următorului mandat al aleșilor locali să discutăm și poate se va lua o decizie care să avantajeze pe majoritatea.”

Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova

Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă