Nume
Parola
Vizualizări: 454
Zece localități care găzduiesc refugiați au devenit mai puternice datorită suportului CALM și UN Women!
20 Iulie 2022 — Prin intermediul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), UN Women Moldova, a oferit sprijin pentru 515 refugiate și refugiați ucraineni (majoritatea femei și copii) care și-au găsit adăpost în casele cetățenilor din Republica Moldova. Astfel, zece comunități rurale din șase raioane ( Căplani, Răscăieți, Olănești, Volintiri, Talmaza (localități din raionul Ștefan Vodă); Cupcini (Edineț); Taraclia (Căușeni); Hârbovăț (Anenii Noi); Colibași (Cahul) și Barbar (Ialoveni), selectate pe criterii prestabilite și aprobate de donator, au beneficiat de sprijin financiar în valoare de circa 246 mii de lei, bani alocați pentru necesitățile cetățenilor din Ucraina care sunt găzduiți de familii din aceste localități.

Primara orașului Cupcini, Ludmila Magu: „Refugiații sunt deja o parte a comunității noastre"

Primara orașului Cupcini, Ludmila Magu afirmă că la ora actuală în oraș sunt 42 de refugiați. „La etapa în care au fost alocați banii de către UN Women, 45 de familii din Cupcini aveau în gazdă refugiați din Ucraina. 24840 de lei au fost transferați de CALM și au fost procurate 45 de pachete cu produse alimentare. Așa am convenit cu refugiații și cu persoanele care i-au găzduit. Fiecare pachet era cu produse în valoare de 550 de lei și conținea diverse feluri de crupe, făină de grâu și de porumb, conserve etc."

Primara susține că ucrainenii s-au acomodat în localitățile noastre deoarece moldovenii sunt ospitalieri și din puținul pe care îl avem ne împărțit cu aceste persoane care, în acest moment, sunt mai triste decât noi. „Câteva dintre aceste persoane refugiate au fost angajate temporar la gospodăria locativ-comunală, la amenajarea orașului. Mulți dintre ei au ieșit voluntar în ajunul Zilei Orașului Cupcini pentru a ne ajuta să pregătim localitatea de sărbătoare. Refugiații sunt deja o parte a comunității noastre.



Primarul de Colibași, Ion Dolganiuc: „Am rămas impresionat de faptul că primii au reacționat colibășenii din diasporă"

La 24 februarie, în prima zi a războiului din Ucraina, în Colibași, Cahul au fost găzduiți 8 refugiați. Alți 130 de ucraineni au venit în Colibași în toată această perioadă. Primarul Ion Dolganiuc ne spune că în toată această perioadă, refugiații au fost găzduiți de persoane fizice, colibășenii punând la dispoziția acestora casele, gospodăriile, tot ce au aceștia. „Am rămas impresionat de faptul că primii au reacționat colibășenii din diaspora, în casele cărora nu locuia nimeni. Ei singuri m-au contactat și mi-au spus să las oamenii să intre în casele lor și astfel am făcut față primei etape a acestei crize. În afară de aceasta, consătenii mei, inclusiv cei din diasporă, au oferit haine și produse alimentare pentru persoanele care s-au stabilit la noi. Apoi am avut parte de un suport masiv din partea unui colibășean care locuiește în SUA și care a transferat 8 mii de dolari", afirmă Ion Dolganiuc. Potrivit primarului, ajutorul din partea UN Women a venit tocmai la țanc deoarece sursele acumulate în primele luni ale războiului erau pe sfârșite. „Deja cunoscându-ne bine cu refugiații (31 de ucraineni sunt astăzi în Colibași), am mers împreună cu ei la Cahul și, cu banii primiți din partea UN Women am selectat tot de ce aveau aceștia nevoie."

Primara de Răscăiți Ludmila Zagoreț: „Am văzut recunoștință pe chipurile refugiaților"

Ludmila Zagoreț, primară a comunei Răscăieți, Ștefan Vodă, spune că în cadrul Centrului de Bătrâni din localitate au fost cazate circa 40 de persoane încă în primele zile ale războiului. „Mulți consăteni au fost receptivi și au primit în casele lor familii întregi de refugiați. Noi, împreună cu angajații primăriei, ne-am străduit să-i ajutăm cu ce putem, iar unii agenți economici și asociații de peste hotare ne-au susținut în acest demers. Ajutorul oferit de UN Women a fost oportun deoarece, cu sursele financiare alocate, am cumpărat ceea ce era necesar pentru refugiați. Printre ucraineni avem copii mici, bătrâni, persoane cu dizabilități și am ținut cont de necesitățile fiecăruia. Să știți că am văzut o recunoștință imensă pe chipurile lor, acesta fiind un ajutor binevenit pentru ei."

La ora actuală în Răscăieți sunt circa 40 de refugiați. Unii dintre ei și-au pierdut locuințele pe care le aveau în Ucraina și nu au unde pleca.

Primarul de Taraclia Vladimir Cucereavîi: „În acest proces de gestionare a crizei refugiaților s-a implicat mai tot satul"

Potrivit lui Vladimir Cucereavîi, primarul de Taraclia, Căușeni, peste 300 de refugiați au trecut prin localitatea sa. „Unii rămâneau pentru două-trei zile, alții pentru câteva săptămâni. La moment, în satul Taraclia sunt 18 refugiați."

Despre locuitorii satului Taraclia primarul spune că sunt oameni cu inimă mare. „În acest proces de gestionare a crizei refugiaților s-a implicat mai tot satul. Am avut familii care au primit și câte opt refugiați și i-au găzduit timp de o lună. În centrul satului aveam o lădiță unde locuitorii, dar și cei care treceau prin localitatea noastră, lăsau produse alimentare și de igienă, astfel încât să ajute refugiații și familiile gazdă. Acestă lădiță era mereu plină. Am avut parte și de susținerea UN Women. Cu acest ajutor de 15 mii de lei am procurat produse alimentare și de igienă. Vă mulțumesc din partea refugiaților și a localnicilor din satul Taraclica pentru că ați intervenit cu ajutoare pentru refugiații din localitatea noastră."

În această perioadă, copiii refugiați în Taraclia sunt implicați în diverse activități la tabăra de vară.



Primara de Hârbovăț, Rodica Croitor: „Cred că refugiații adolescenți sunt cei mai afectați de ceea ce se întâmplă"

Familiile din Hârbovăț, Anenii Noi, au găzduit peste 400 de persoane refugiate, unii au rămas pentru o noapte, alții pentru o lună, alții sunt și astăzi în localitate. Primara Rodica Croitor afirmă că, la moment sunt circa 30 de cetățeni ai Ucrainei în localitatea pe care o gestionează. „Zilele trecute am deschis o tabără de zi pentru cei 15 copii refugiați și alți 15 copii din familii vulnerabile din Hârbovăț. În calitate de reprezentanți ai administrației publice locale am depus tot efortul pentru a susține refugiații, dar și familiile gazdă. Am oferit lemne pentru căldură atunci când a fost nevoie dar și ajutoare umanitare de la mai multe asociații neguvernamentale, Ministerul Muncii, Crucea Roșie, de asemenea, ne-a acordat suport. Refugiații sunt recunoscători și pentru donațiile făcute de către UN Women"

Potrivit alesei locale, o parte din refugiații maturi s-au angajat în câmpul muncii, mai greu se adaptează adolescenții care sunt afectați psihologic de ceea ce se întâmplă. „Ei au avut niște vise, au sperat că vor pleca să învețe peste hotare, iar situația financiară a familiilor lor nu le mai permite acest lucru. Integrarea lor este mai grea, noi încercăm să-i implicăm în diverse activități, să ținem cont de interesele lor și sper că vom reuși."

Primarul de Volintiri Igor Hâncu: „Locuințele unor refugiați au fost distruse de obuze, iată de ce o parte dintre ei își văd viitorul în Volintiri, Republica Moldova"

Igor Hâncu, primarul de Volintiri, Ștefan Vodă, de asemenea, s-a străduit să ajute refugiații care au fost găzduiți de oamenii din localitatea sa. „În localitate sunt 36 de persoane refugiate din Ucraina și cu această ocazie vreau să mulțumesc CALM-ului pentru suportul acordat. UN Women ne-a oferit o sumă de bani cu care am procurat necesarul pentru aceste persoane, în baza unei liste întocmite chiar de acestea."

Alesul local a identificat și alți prieteni ai satului Volintiri și astfel a fost posibilă reparația a opt locuințe, dar și procurarea unor instrumente necesare pentru ca o parte din cetățenii ucraineni să poată fi cazați și să aibă ocupații. „Am încheiat un contract în care stăpânii gospodăriilor și-au dat acordul ca, cel puțin până la sfârșitul anului, să găzduiască aceste persoane. De asemenea, am procurat mai multe instrumente pentru ca refugiații din Volintiri să desfășoare niște activități care să le aducă venituri. Astfel, îi vom ajuta să devină deținători de patente și să poată face niște lucrări de reparație nu doar în satul nostru, dar și în satele vecine."

Încă de la începutul războiului, Centrul de plasament al copiilor în situații de risc din Volintiri a fost transformat în punct de colectare a ajutoarelor pentru refugiați. În cadrul centrului au fost organizate mai multe activități pentru ca aceștia să socializeze. „I-am invitat la o plăcintă, la un pahar de vin, la un sfat, iar un alt Igor Hâncu, din Florești, a venit la noi pentru a-i implica în mai multe activități, printre acestea fiind prepararea bucatelor tradiționale ale altor popoare. Cu copiii chiar săptămâna trecută am confecționat diverse lucruri din lut." Primarul constată că unii dintre refugiați nu mai au unde să se întoarcă, deoarece locuințele lor au fost distruse de obuze, iată de ce o parte dintre ei își văd viitorul în Volintiri, Republica Moldova.

Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova

Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă