Nume
Parola
Vizualizări: 428
Deputatul Igor Munteanu: „Succesul descentralizării nu poate fi atribuit exclusiv norocului sau accidentelor istorice”
14 Aprilie 2021 — Deputatul Igor Munteanu, președintele Comisiei control al finanțelor publice a vorbit în cadrul Adunării Generale a NALAS despre prioritățile și oportunitățile pentru procesele de reformă în Republica Moldova și Europa de Sud-Est.

Salut organizarea acestei Conferințe sub egida NALAS și a partenerilor săi, sperând că participarea la această conferință va inspira decidenții să-și reconfirme angajamentul pentru procesul de reformă, descentralizare și subsidiaritate. Reprezentând o Comisie permanentă care se ocupă în mod special de exercitarea controlului legislativ asupra Curții de Conturi și a folosirii banilor publici, urmare a auditurilor desfășurate de către această autoritate în sectorul public, pot afirma cu suficientă confidență că există mari rezerve nevalorificate în ceea ce privește folosirea patrimoniului și resurselor locale.

Starea reală a descentralizării:

Reforma puterilor locale nu s-a apropiat prea mult de idealul definit de Carta Europeană a Autonomiei Locale și prevederile Constituției. Motivul central – descentralizarea a fost privită ca un risc pentru interesele partidelor de a-și alimenta propriile verticale de putere, discuțiile despre descentralizare fiind tolerate în măsura în care ea nu punea în discuție monopolul puterii politice. Lipsa de progres în aplicarea obligațiilor RM în autonomia locală a provocat mai multe rapoarte negative ale CPLRE.
Notăm că, deși a adoptat mai multe legi cadru relevante pentru descentralizarea administrativă, taxe și finanțe locale, RM nu a progresat prea mult în aplicarea Cartei Europene. Strategiile adoptate în scopul descentralizării administrative (2007-2012, 2012-2018) nu au valorificat nici 50% din acțiunile planificate. De regulă, întârzierile se referă la lipsa de venituri proprii a puterilor locale, hărțuirea puterilor locale prin controale și dosare deschise la comandă, atribuirea unor funcții fără asigurarea cu resurse adecvate, dar și menținerea unei structuri teritorial-administrative fragmentate și ineficiente.
Legile existente atestă numeroase suprapuneri de atribuții și responsabilități între nivelul I și II cu cele ale guvernului central. Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă definește capacitatea administrativă în funcție de cheltuielile de administrare a veniturilor proprii ale APL; o autoritate publică locală e calificată ca fiind viabilă dacă cheltuielile administrative nu depășesc 30% din totalul veniturilor locale, în realitate, peste 80% din APL existente nu întrunesc acest criteriu[1].
APL nu sunt capabile să furnizeze servicii publice de calitate, întrucât baza lor fiscală și veniturile colectate local sunt mediocre, ceea ce stimulează imigrația și declinul localităților[2]. Dacă în Europa Centrală și de Est, APL administrează cca 20 de funcții legate de educație, sănătate, cultură și sport, protecția socială și alte domenii, în RM APL gestionează 22 funcții. Totodată, ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor atinge în RM numai 12% în timp ce în ECE, indicatorul reprezintă 34,4%.
Veniturile APL reprezintă doar 7,6% din PIB, în cădere liberă de la 10,5% în 2010. Veniturile proprii ale autorităților locale reprezintă cca 22 euro pe cap de locuitor pe an. Cea mai mare pondere a cheltuielilor în bugetele locale din RM ține de educație, acest indicator abia de atinge 17% în UE și 27% în ECE, ceea ce vorbește de la sine despre faptul că autoritățile locale nu au nici o discreție în a-și folosi bugetele locale potrivit alegerilor lor, fiind puternic supuse controlului ierarhic.
Din cauza bugetelor mici și a plafonării independenței fiscale, APL nu reușesc să angajeze personal de calitate în structurile lor locale. Cca 85% din toate APL din RM operează cu un personal format din 6 funcționari publici, iar 24% cu mai puțin de 4 funcționari (primar, secretar, 2 specialiști în domeniile fiscal și cadastral), contabilul. Cele mai multe dintre APL din RM nu dispun de juriști, arhitecți, ingineri cadastrali, alte profesii, care ar fi solicitate de atribuțiile stabilite de lege[3]. În sfârșit, salariile mici pentru angajații primăriilor stimulează corupția, explică neocuparea de poziții în primării și împiedică crearea unui sistem meritocratice, care să recunoască performanța.
Concluzii:

RM are o gravă problemă legată de faptul că guvernele de stânga sunt ”pentru recentralizare și control strict” asupra puterilor locale, iar guvernele de dreapta susțin ”mai multă subsidiaritate și descentralizare”, inspirându-se din afinitatea mai puternică cu ideile și modelul european de guvernare. De altfel, regresul constatat de CPLRE în rapoartele de monitorizare asupra RM (2018, 2019) observă o corelație clară dintre lipsa voinței politice în perioada guvernelor aflate la guvernare și ”fereastra de oportunitate pentru descentralizare” din 2019, legată de guvernul blocului ACUM.
Drept confirmare servește și faptul că în 2019, proiectele noastre de lege au primit avizul pozitiv al acestui guvern, în rezultatul căruia APL au primit 100% din VPF (640 mln lei), iar imediat după căderea acestui guvern, proiectele noastre de susținere a autonomiei locale prin alocarea unei părți semnificative din VPJ bugetelor locale a fost din nou blocată, ceea ce înseamnă doar următorul lucru: un guvern pro-EU va fi mult mai dispus să sprijine continuarea descentralizării și invers, guvernele de stânga vor bloca acest proces. În 2020-2021 nu au primit avize pozitive nici proiectul de lege cu privire la compensarea veniturilor ratate, care avea scopul de a proteja APL de obligații fără acoperire financiară din partea guvernului central (creșteri salariale fără acoperire, d.e., facilități fiscale din contul taxelor locale, etc), care încalcă principiul echității și corespunderii resurselor cu competențele. Nu a fost avizat pozitiv nici proiectul de lege legat de restituirea competențelor notariale primăriilor, ca urmare a adoptării unei noi legi a notarului prin care APL au fost, practic, deposedate de atribuția de a menține câteva activități de bază notariale, generând ca efect servicii notariale mult mai scumpe pentru populație, mai puține venituri la bugetul local și, nu în ultimul rând, înscriind un punct nou spre îngustarea competențelor locale.
Un alt factor care inhibă descentralizarea este legată de instabilitatea politică, care inhibă asumarea de responsabilități politice pentru proiecte mari, cum ar fi reforma administrativ-teritorială, care ar avea nevoie de un guvern stabil, cu sprijin politic, capabil să mobilizeze resurse suficiente, asigurându-se totodată de susținere publică și cooperare din partea asociației puterilor locale. Toate aceste elemente lipsesc în acest moment și asta explică de ce mai multe modele de re-calibrare teritorială stau și se prăfuiesc în sertarele unor consultanți angajați de parteneri pentru dezvoltare, dar nu nimeresc în ”curentul de politici”, care le-ar asigura o implementare de succes.
Este evident însă că succesul descentralizării nu poate fi atribuit exclusiv norocului, accidentelor istorice, iar reușita procesului de descentralizare, în RM, ar avea nevoie, în opinia mea de următoarele elemente:
Adoptarea participativă a unei noi SND și crearea consensului public asupra descentralizării în RM;
Re-constituirea mecanismelor de consultare și cooperare între autorități locale și guvernul central, prin intermediul cadrului de dialog și Comitetului paritar (guvern – CALM);
Revizuirea completă a sistemului de competențe și funcții atribuite puterilor locale, eliminând confuziile, dublările, atribuțiile delegate nivelului I fără acoperire financiară:
Asigurarea efectivă a libertății APL de I și II nivel de a introduce taxe și impozite locale noi sau cote suplimentare la cele existente, dezvoltarea unui sistem de finanțe publice modern, echitabil, nediscriminatoriu, stimulativ pentru inițiativa și răspunderea locală;
Adoptarea unui Plan de acțiuni de reconsolidare teritorială prin: amalgamare, servicii publice livrate în rețea, sporirea capacității manageriale și bugetare a APL consolidate (de la 898 APL de I nivel la 500, și de la 32 raioane, ca APL de nivelul II la 6 regiuni (Nord, Centru, Sud, UTAG, Chișinău și raioanele din Est).
Respectarea imunității puterilor locale, eliminând presiunile puse asupra lor prin deschiderea de investigații penale și referendumuri de revocare, care afectează autonomia locală;
Continuarea consolidării finanțelor publice, extinderea competenței de a stabili autonom nivelul taxelor locale și creșterea veniturilor propriii de la 7,7% până la 12% din PIB în 2022.
Creșterea transparenței mecanismului de accesarea a fondurilor de stat (Fondul Rutier, Fondul Ecologic, Fondul pentru Dezvoltare Regională), care nu fac parte din sistemul veniturilor locale, fiind transferat în acest moment doar APL de nivelul II, pe criterii de clientelă politică.
Sporirea transparenței și răspunderii pentru exercițiul bugetar local, audit intern în APL, consolidarea capacităților de gestionare financiară autonomă, accesul la obligații municipale.
Revizuirea sistemului de control administrativ asupra puterilor locale și corelarea acestei funcții cu principiile constituționale ale autonomiei locale, i.e. în raport cu UTAG; excluderea folosirii organelor de control ca instrument de presiune.
Serviciul de Comunicare al CALM

Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova

Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă