8 August 2009 — Congresul Jurnaliştilor Români de Pretutindeni “Limbaj-Mesaj-Libertate” la care a participat preşedintele României, Traian Băsescu, a devenit tribuna unor declaraţii tranşante adresate statelor din vecinătate, care sunt populate de minorităţi române. Cel mai mult a fost vizată Republica Moldova şi regimul controlat de comunişti, detaliat de Băsescu în termeni aspri pentru faptul că "nu mai respecta chiar libertatea de exprimare" şi că "a recurs la provocări pentru a crea atmosfera necesară să utilizeze instituţiile de forţă ale statului" după alegerile din 5 aprilie curent [1].

Pe lângă critica guvernării de la Chişinău, de această dată mult mai dozată, şeful statului român a pus pe tapet nu doar situaţia problematică a minorităţilor din proximitatea românească, dar şi relaţiile interstatale dintre România şi statele vecine. Ele au fost evaluate din perspectiva minorităţilor româneşti care în opinia lui Băsescu înfruntă complicaţii în ce priveşte uzanţa unui set extins de drepturi, cum ar fi: "dreptul de învăţa în limba maternă, de a-şi păstra cultura, de a-şi dezvolta elemente culturale noi, de a se putea afirma cu contribuţii tradiţionale, dar şi noi, la portofoliul cultural general al României." De aceea, preşedintele român a insistat asupra asigurării respectării acestor privilegii de către statele în cauză, referindu-se la Ucraina, Serbia şi RM (Ungaria de asemenea a fost menţionată, dar nu a fost obiectul central al recomandărilor emise de Băsescu).

Pentru a fi mai convingător, preşedintele a divulgat esenţa reală a politicii externe purtate de România până la preşedinţia lui. În acest sens, el a făcut mărturii şocante legate de caracterul imitativ al relaţiilor de bunăvecinătate cu ţările vecine (T. Băsescu: "Foarte mulţi ani România a avut o politică de a crea impresia bunelor relaţii cu vecinii sacrificând chiar interesele minorităţilor, nevorbind despre drepturile acestora şi necerând vecinilor ca drepturile minoritarilor români să fie respectate"), care ar fi marcat chiar şi "interesele minorităţilor româneşti". După care însă, el a subliniat ideea că ar fi abandonat această abordare pentru a trata frontal problemele date. În opinia lui, dacă ţările vecine doresc să-şi confirme aspiraţiile europene ele trebuie să accepte şi standardele europene, în special în sfera reglementării chestiunilor ce ţin de minorităţile române (exemplificând cazul României).

In ciuda scopului real urmărit de Băsescu, aceste relatări vor avea efecte păguboase pentru dialogul politic cu cel puţin un stat vecin - Ucraina (RM este la moment la o "răscruce politică", oferind oportunităţi practic echivalente atât comuniştilor, cât şi liberalilor şi democraţilor). Ucrainenii sunt foarte sensibili la declaraţiile oficiale externe, de aceea retorica liderului român va suplimenta neîncrederea lor vizavi de intenţiile României. Mai ales după ce recent, T. Băsescu a afirmat că România poate face pentru RM mai mult decât Polonia a realizat pentru Ucraina. [2] Asemenea judecăţi de valoare nu vor fi acceptate ca atare de către opinia publică din vecinătatea românească, dar în special de către Kievul principial.

Sursa eventuală de conflict poate fi legată de intenţia statului român de a spori finanţarea pentru presa românescă din ţările menţionate, pentru a atrage atenţia autorităţilor acestor ţări asupra necesităţii respectării drepturilor minorităţilor româneşti. Deşi a evitat acest termen geo-politic, preşedintele român s-a referit la modalităţi de "soft power" necesare atât pentru protejarea comunităţilor de români aflaţi în afara frontierelor naţiunii, cât şi pentru menţinerea integrităţii şi viabilităţii culturii, limbii şi tradiţiilor româneşti (din care face parte, pe lângă, susţinerea presei în limba română şi procesul de redobândire a cetăţeniei româneşti). Potrivit lui Băsescu avantajul acestor acţiuni va constitui tranformarea minorităţilor într-un "liant" care ar lega România de celelalte state vecine. Cu alte cuvinte, prin acest intermediu, actualul preşedinte al României doreşte să faciliteze intensificarea influenţei româneşti în regiunile din vecinătate.

Din cauza "oboselei" de extindere a UE (etc.), comunicarea şi interacţiunea cu minorităţile întâmpină piedici serioase (aşa state ca Ucraina sunt reticente faţă de cerinţele României şi deci resctrictive în raport cu minorităţile române). De aceea, prin declaraţii de această natură Bucureştiul denotă interesul de a schimba starea lucrurilor utilizând instrumentele de "soft power" şi aspiraţiile/angajamentele europene ale ţărilor vecine, indiferent de perspectivele europene reale în proximitatea lui. În acest sens, Băsescu a sugerat că promovarea intereselor minorităţilor româneşti în statele vecine ar trebui să devină una din priorităţile de top ale României.

La fel ca şi alte declaraţii neatente ale preşedintelui Băsescu, dorinţa de a se focusa pe minorităţi în relaţia bilaterală cu Ucraina sau chiar Serbia pot avea reacţii inadecvate şi ostile din partea celor două, care se vor concentra şi mai mult pe limitarea manifestărilor româneşti ale minorităţilor, dar şi pe restrângerea şi mai mare a influenţei României (tratată cu suspiciune).

Mesajele pan-româneşti lansate de Băsescu se intensifică pe măsură ce se apropie perioada electorală pentru prezidenţiale. Conflictele cu PSD şi comisiile parlamentare de anchetă animate de social-democraţi cu ajutorul naţional-liberalilor împotriva acoliţilor de partid a lui Băsescu cauzează probleme serioase pentru imaginea viitorul candidat din partea PDL, fie el actualul şef al statului sau oricine altcineva. Prin urmare, asemenea retorică pan-românească profundă şi neconvenţională poate avea menirea eclipsării scandalurilor cu implicarea democrat-liberalilor. Ca şi anterior, miza acestor campanii meadiatice bazate axate viaţa şi evoluţia minorităţilor ascund de fapt un caracter electoral. Iar promisiunile atractive făcute presei de limbă română urmăreşte nu altceva decât stimularea lor înaintea campaniei electorale din România şi desigur atragerea lor de partea lui Traian Băsescu. Or, în condiţiile unei prezenţe scăzute la urnele de vot pe motivul apatiei şi/sau neîncrederii faţă de politică şi actorii ei, traumei psihologice cauzate de actuala criză etc., comunitatea românilor din vecinătatea României (în special RM), ar putea avea o importanţă majoră pentru rezultatele electorale finale.

Referinţe:
1. Comunicat de presă, Preşedinţia României, http://www.presidency.ro/index.php?_RID=det&tb=date&id=9603&_PRID=

2. Traian Basescu: "Romania poate face pentru Republica Moldova mai mult decat a facut Polonia pentru Ucraina...",
http://www.europa.md/primary.php?d=rom&n=Evenimente.0_5703

Mai multe analize si comentarii politice pot fi accesate pe blogul lui Denis Cenusa, politolog: www.cenusadi.wordpress.com (Observator politic)