Chişinău, 24 Martie 2009 — Fundaţia Soros Moldova pledează pentru reflectarea corectă şi transparentă a vieţii social-politice şi economice şi asigurarea accesului la informaţie pentru societatea civilă. În acest scop începând cu anul 1998 a fost lansat un program de cercetare a opiniei publice – „Barometrul opiniei publice din Moldova”. Primele două sondaje au fost efectuate pe parcursul anului 1998. Următoarele au fost organizate de Institutul de Politici Publice cu suportul financiar al Fundaţiei Soros Moldova în august 2000, iar ulterior în primăvara şi toamna fiecărui an în perioada 2001 – 2008. Tematica cercetărilor efectuate a inclus: opţiuni politice, popularitatea principalelor partide şi personalităţi politice, nivelul de viaţă şi calitatea vieţii, politica economică şi socială a Guvernului, alte subiecte de interes major. Având în vedere impactul şi importanţa unor astfel de cercetări, Institutul de Politici Publice a organizat, în februarie - martie 2009, un nou sondaj de opinie, realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS-AXA. Sondajul a fost efectuat în perioada 28 februarie – 14 martie 2009, pe un eşantion de 1197 persoane din 88 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova (cu excepţia regiunii transnistrene), eroarea maxima de eşantionare fiind de ± 2.8%. Rezultatele principale Economie – aspecte generale • În Republica Moldova lucrurile merg într-o direcţie greşită în opinia a circa 59% din populaţie, ponderea persoanelor cu această părere a crescut cu 8% faţă de studiul din octombrie 2008. Direcţia greşită este percepută mai accentuat de populaţia din mediul urban, cu un nivel de educaţie mai înalt şi din categoria de vârstă 18-44 ani. • Marea majoritate a populaţiei (peste 3/4) continuă să fie nemulţumită de activitatea conducerii ţării în domeniile principale ale vieţii sociale: salarii (86%), locuri de muncă (85%), nivel de trai (80%), agricultură (75%). Majoritatea populaţiei nu este mulţumită de calitatea guvernării nici în domeniul industriei (79%), combaterii corupţiei (76%), pensiilor (73%), asistenţei medicale (72%). • Actuala situaţie economică a ţării nemulţumeşte pe circa 57% din populaţie. Comparativ cu anul trecut, 30% din populaţie consideră că situaţia economică actuală a rămas neschimbată, iar 32% susţin că este mai proastă. Comparativ cu sondajul precedent a crescut cu 12 puncte procentuale ponderea populaţiei care consideră că situaţia economică actuală este mai proastă. • Perspectivele economiei RM pentru anul viitor în opinia populaţiei sunt şi mai sumbre, aproximativ 26% cred că va fi puţin mai bună, 20,3% o văd neschimbată. Semnificativ este procentul persoanelor care nu ştiu ce să se aştepte de la următorul an - 26%, fapt ce indică o lipsa de încredere în viitorului apropiat. • Aproximativ 88 la sută din respondenţi consideră că RM este afectată de criza financiară globală, 43% considerând că RM este afectată în mare măsură. Şase din zece respondenţi au menţionat că ei personal sau cineva din familia lor sunt afectaţi de criza financiară. Segmentul de vârstă 18-44 ani pare a fi cel mai afectat de criza financiară globală. • În opinia populaţiei, principale măsuri pentru redresarea situaţiei social-economice a ţării vizează: dezvoltarea întreprinderilor industriale(39%), sprijinirea micului întreprinzător în sectorul agrar (35%) şi îmbunătăţirea mecanismelor de funcţionare a legilor (35%). Calitatea vieţii – probleme sociale • Sunt nemulţumiţi de felul în care trăiesc 47% din populaţie, acest indice fiind în creştere cu 8% faţă de barometrul precedent. Nemulţumirile populaţiei sunt legate, în primul rând de: insuficienţa banilor (84% se declară nu prea mulţumiţi sau deloc mulţumiţi), curăţenia /îngrijirea localităţii în care trăiesc (74%), viaţa politică din ţară (73%) şi asistenţa medicală (70%). • Circa (46%) din populaţiei susţine că viaţa sa este aproximativ la fel cu cea de acum un an, iar o treime din respondenţi o apreciază drept mai proastă. Fiecare al cincilea cetăţean al RM consideră va trăi mai prost în anul viitor, ponderea acestora a crescut de două ori faţă de toamna anului 2008. • Pentru 34% din populaţie veniturile disponibile nu sunt suficiente nici pentru strictul necesar, iar 38% reuşesc să acopere doar strictul necesar pentru trai. Comparativ cu octombrie 2008 a crescut cu 8 puncte procentuale ponderea celor care declară că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar. • În acest context, menţionăm că majoritatea populaţiei continuă să fie îngrijorată cel mai mult de sărăcie (61%), preţuri (56%) Îngrijorarea faţă de preţuri este mai pronunţată în cazul persoanelor în etate (64%). O parte semnificativă din cetăţeni este îngrijorată de şomaj (50%), în special tinerii (18-29 ani) şi viitorul copiilor (48%). • Referindu-ne la accesul partidelor politice la Compania Publică de Radioteleviziune, menţionăm că în mediu doar 28% din respondenţi consideră că la televiziunea publică Moldova 1 şi radioul public Radio Moldova au acces egal toate partidele politice. • Sursa cea mai importantă de informare a populaţiei continuă să fie televiziunea (90%), aceasta fiind şi sursa de informare în care 61% din populaţie au cea mai mare încredere. Pentru 36% din populaţie sursa principală de informare este radioul şi doar pentru fiecare al cincilea respondent sursa primară de informare sunt ziarele (în special pentru populaţia cu nivel înalt de studii). • Posturile TV din care se informează preponderent populaţia adultă sunt Prime TV (67%) şi Moldova 1 (45%). Aproape fiecare a patra persoană adultă se informează şi de la postul Pro TV (23%). Politică • Nivelul de interes al populaţiei ţării pentru politică este de 23% (sunt interesaţi foarte mult sau mult). Dezinteresul faţă de viaţa politică este mai pronunţat la femei, persoanele în etate, persoanele cu nivel scăzut de studii. • Instituţiile statale continuă să fie taxate cu o încredere redusă din partea populaţiei, principalele instituţii ale statului Guvern –34%, Parlament – 34%, Preşedintele ţării –40%. Cele mai mici cote de încredere sunt înregistrate pentru partidele politice (16% au foarte multă sau oarecare încredere), sindicate (23%) şi ONG (28%). • În funcţie de caracteristicile socio-demografice ale populaţiei, constatăm că încrederea în Preşedintele ţării, Parlament şi Guvern, tradiţional, este mai mare pentru locuitorii mediului rural, persoanele în etate, persoanele cu nivel socio-economic şi nivel de studii scăzute. • Dintre personalităţile politice de cea mai mare încredere continuă să se bucure Vladimir Voronin (48%), urmat de: Zinaida Greceanîi (43%), Marian Lupu (36%) şi Dorin Chirtoacă (32%). • În cazul răspunsului liber privind personalitatea politică care este creditată cu cea mai mare încredere, 28% din respondenţi au declarat că nu au încredere în nimeni. Totuşi, Vladimir Voronin (23%) este personalitatea investită cu cea mai multă încredere, urmată la o distanţă semnificativă de Dorin Chirtoacă (8%), Marian Lupu (6%) şi Vlad Filat – (4%) • Referindu-ne la partide, menţionăm că de cea mai mare încredere continuă să se bucure PCRM (47%). Următoarele partide, care se bucură de un nivel relativ înalt de încredere (comparativ cu alte partide), sunt: PLM (21%), PLDM (17%), AMN (15%), PSDM (9%) şi PDM (7%). • Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii, 6,8% din populaţie nu ar participa la vot, 36,2% din întreg eşantionul ar vota pentru PCRM. Următoarele partide care ar putea depăşi actualul prag electoral sunt: PLDM (8,3%), PLM (8,2%) şi AMN (5,4%). Indecişi sunt 23 la sută din cetăţeni, 3,4% din respondenţi nu au dorit să ofere un răspuns la această întrebare, iar circa 9% din opţiunile celor intervievaţi se distribuie între celelalte partide şi candidaţi independenţi înscrişi în cursa electorală. • Circa 59% din populaţia intervievată este de părerea că Republica Moldova nu este guvernată de voinţa poporului. Această opinie este mai evidentă în cazul locuitorilor din mediul urban şi a persoanelor cu nivel socio-economic şi nivel de studii mediu şi înalt. • Alegerile din Republica Moldova nu se desfăşoară liber şi corect în opinia a 43 la sută din populaţia adultă a ţării. Profilul socio-demografic al persoanelor de această părere îl constituie locuitorii din mediul urban şi persoanele cu nivel socio-economic şi nivel de studii mediu şi înalt. Relaţii externe • Populaţia în proporţie de 60 la sută consideră că partenerul strategic de bază al Republicii Moldova trebuie să fie Rusia, în timp ce pentru UE se pronunţă 21%, iar pentru România doar 8%. • Se atestă o uşoară îmbunătăţire în viziunea populaţiei în ce priveşte relaţiile cu UE, 59% din cei intervievaţi le apreciază ca fiind bune şi foarte bune. Pentru aderarea RM la UE s-au pronunţat 65% din populaţie, iar pentru aderarea la NATO circa 24%.