Vizualizări: 49
Noua reformă a salarizării poate compromite capacitatea administrațiilor locale de a implementa reformele europene și de a crea primării puternice
17 Noiembrie 2026 — Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) își exprimă profunda îngrijorare față de prevederile proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, votat recent de Parlamentul Republicii Moldova în primă lectură. Totuși, ședința de astăzi, 17 noiembrie 2026, dintre Ministra Finanțelor și reprezentanții CALM aduce o notă de speranță. Ministerul Finanțelor a arătat disponibilitate de a analiza propunerile asociației, iar părțile au convenit să caute împreună soluții înainte de lectura a doua. CALM salută această deschidere și se așteaptă ca ea să se regăsească în textul final al legii.
Efectele reale pentru primării sunt departe de cele anunțate public
Reforma e prezentată ca o modernizare și o eficientizare a sistemului de salarizare. Analizele experților CALM arată însă că, pentru autoritățile publice locale, efectele reale sunt departe de cele anunțate public. În numeroase primării, modificările propuse vor reduce veniturile salariale și atractivitatea funcției publice locale. Asta într-un moment în care administrațiile locale se confruntă deja cu un deficit sever de personal calificat.
În cadrul discuțiilor cu Ministerul Finanțelor, Valentina Casian, primara municipiului Strășeni și vicepreședintă a CALM, a atras atenția asupra unei probleme care riscă să afecteze direct succesul procesului de amalgamare voluntară. Este vorba despre situația specialiștilor principali din primăriile amalgamate care, după reorganizare, vor avea responsabilități extinse și un volum de muncă semnificativ mai mare, fără să beneficieze însă de o motivare salarială pe măsura acestor sarcini suplimentare.
„Există un risc real ca administrațiile locale să piardă profesioniști bine pregătiți, oameni cu experiență și competențe valoroase, care pot găsi oportunități de remunerare mai atractive în sectorul privat. Un alt aspect important ține de sporul de 30% destinat consolidării capacităților instituționale ale autorităților publice locale amalgamate voluntar. Conform prevederilor propuse, acest spor va putea fi acordat doar după alegerile locale din 2027, deși noua lege a salarizării urmează să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027. Cu alte cuvinte, administrațiile locale vor fi nevoite să gestioneze efectele reformei și noile responsabilități fără a beneficia imediat de instrumentele de motivare anunțate."
Mai mult, Valentina Casian a atras atenția la faptul că proiectul stabilește că, după alegerile locale din 2027, cumularea celor două sporuri de câte 30% nu va putea depăși 35% din salariul de bază pentru persoanele cu funcții de demnitate publică și 45% pentru funcționarii publici și personalul contractual. Astfel, chiar dacă responsabilitățile și volumul de muncă vor crește considerabil în primăriile amalgamate, beneficiile financiare promise riscă să fie mult mai reduse decât se anticipează.
„Din această perspectivă, considerăm că amalgamarea voluntară trebuie să însemne nu doar responsabilități administrative suplimentare, ci și resurse adecvate și mecanisme reale de motivare pentru oamenii care implementează această reformă la nivel local. Dacă ne dorim administrații locale puternice și servicii publice de calitate, atunci trebuie să investim în oamenii care fac posibilă această transformare", a subliniat Valentina Casian, primara municipiului Strășeni și vicepreședintă a CALM.
Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a declarat că simulările făcute pe baza statelor reale de plată ale primăriilor arată un impact îngrijorător. Potrivit calculelor CALM, acolo unde primăria nu are venituri proprii suficiente pentru sporuri, salariile din aparatul administrativ pot scădea cu până la 22–27%. Proiectul abrogă indemnizația lunară pentru capacitate administrativă, care putea ajunge la 40% din salariu. Tot el reduce sporul pentru consolidarea capacităților profesionale de la 50% la 30%. Mai mult, acest spor rămâne opțional și depinde exclusiv de veniturile proprii ale autorității locale, fără a se putea folosi transferurile generale. Prin urmare, pentru majoritatea primăriilor din țară, acest drept riscă să rămână doar pe hârtie.
„UAT mai mici sunt primele care pierd de la aprobarea noi legi privind salarizarea . Din cauza lipsei descentralizării financiare și a veniturilor proprii, UAT sunt în imposibilitate de a achita sporuri. Dacă nu putem oferim un salariu decent, nu va avea cine să atragă proiecte, să gestioneze bugetul și să implementeze reformele care ni se cer. Ne bucură însă că ministrul Finanțelor ne-a ascultat astăzi și a înțeles că problema e reală. Unul din principale obiective este creșterea capacității Autorităților Publice Locale prin atragerea specialiștilor bine instruiți ", a declarat Marcel Bobeica, primarul comunei Gangura și vicepreședinte al CALM."
Soluția CALM nu costă bugetul de stat niciun leu
CALM cere Guvernului și Parlamentului să reexamineze aceste prevederi și să accepte soluții care nu cer cheltuieli suplimentare din partea statului. Propunerea CALM păstrează ambele instrumente salariale existente: sporul de până la 50% și indemnizația lunară de până la 40%. Acestea s-ar plăti din veniturile proprii ale bugetelor locale, inclusiv din transferurile cu destinație generală, în cuantumul stabilit de consiliile locale. Soluția nu cere niciun leu suplimentar din bugetul de stat și respectă pe deplin principiile autonomiei locale din Carta Europeană a Autonomiei Locale. Amendamentele concrete au fost transmise Parlamentului, Guvernului, Ministerului Finanțelor și deputaților prin Adresarea CALM nr. 400 din 16 noiembrie 2026.
Stimulentul pentru amalgamare: dat cu o mână, luat cu cealaltă
CALM contestă și articolul 20³ alineatul (3), despre salarizarea angajaților din primăriile care trec prin amalgamare voluntară. Conform proiectului, acești angajați ar primi două sporuri distincte: sporul de amalgamare de 30% (art. 20²) și sporul de capacitate de până la 30% (art. 20³). Totuși, noua formulă plafonează cumularea lor la 35% pentru persoanele cu funcții de demnitate publică și la 45% pentru funcționarii publici și personalul contractual. CALM consideră că astfel se anulează scopul stimulentelor promise pentru amalgamare.
Practic, statul acordă un spor printr-o prevedere și îl recuperează printr-o altă limitare din aceeași lege. Un primar dintr-o comună care nu participă la amalgamare, dar are venituri proprii suficiente, poate primi azi un spor de 30%. Un primar care preia un teritoriu extins, cu mai mulți locuitori și mai multe responsabilități, ar putea primi cel mult 35%. Diferența este nesemnificativă.
În plus, statul intervine în felul în care autoritățile locale își folosesc propriii bani. Sporul de la art. 20³ se plătește exclusiv din veniturile proprii ale bugetului local, fără niciun ban de la bugetul de stat. Cu toate acestea, Guvernul limitează folosirea acestor fonduri, ceea ce contravine principiilor Cartei Europene a Autonomiei Locale.
Plafonarea are și un efect discriminatoriu. Primăriile cu resurse limitate oricum nu pot acorda aceste sporuri, deci plafonul nu le atinge. În schimb, măsura lovește exact autoritățile care generează venituri proprii și aleg să participe voluntar la reforma teritorială.
Un regres față de standardele europene și duble standarde
CALM amintește că Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a apreciat anterior introducerea sporului de 50% pentru primari drept un progres în consolidarea administrației publice locale. Congresul a recomandat și continuarea alinierii salarizării la standardele europene. În aceste condiții, reducerea stimulentelor financiare este percepută ca un regres.
CALM semnalează și duble standarde în sistemul de salarizare. Unele categorii din administrația centrală păstrează sporuri specifice de până la 120% și derogări valabile până în 2032. Între timp, personalul din administrația locală primește limitări suplimentare tocmai când trebuie să implementeze cele mai importante reforme ale statului.
Experta CALM Cătălina Scorțescu explică faptul că reforma schimbă fundamental structura salariului: salariul de bază va reprezenta circa 70%, plățile suplimentare circa 30%, iar valorile de referință cresc. Cu toate acestea, experta consideră că efectele pozitive anunțate de Guvern pentru salariile din administrația locală sunt mult mai mici decât se afirmă public.
Majorările salariale trebuie privite prin prisma scumpirii accelerate a vieții, a energiei și a bunurilor și serviciilor. Potrivit CALM, eliminarea indemnizației pentru capacitate administrativă, reducerea sporului pentru capacitate profesională și lipsa unor surse garantate pentru plata lor scad atractivitatea funcțiilor din administrația locală. În practică, chiar dacă valoarea de referință crește, reducerea claselor și coeficienților de salarizare riscă să anuleze beneficiile promise.
Un efort bugetar mic, cu miză mare
Funcționarii din administrația publică locală de nivelul întâi reprezintă circa un sfert din totalul funcționarilor publici din țară, iar cei din administrația centrală peste 60%. Așadar, salarii mai bune în administrația locală nu ar pune o presiune majoră pe bugetul public național, dar ar ajuta la păstrarea specialiștilor în comunități.
„Integrarea europeană se face, până la urmă, în primării. Acolo se aplică directivele, acolo se scriu proiectele cu finanțare europeană, acolo cetățeanul simte dacă statul funcționează sau nu. Nu poți construi primării puternice cu oameni plătiți prost. Dialogul de astăzi cu ministrul Finanțelor ne dă speranța că putem ajunge la o soluție care respectă autonomia locală, păstrează instrumentele de motivare a angajaților și nu costă bugetul de stat", a declarat Valentina Buzu, primara satului Peresecina și vicepreședintă a CALM.
CALM avertizează că fără modificări ale proiectului, există riscul ca exodul de personal din autoritățile publice locale să se accentueze. Riscul e cu atât mai mare în contextul reformei administrativ-teritoriale și al integrării europene, care aduc la nivel local tot mai multe politici și reglementări europene.
CALM va continua dialogul cu Ministerul Finanțelor, Parlamentul și celelalte instituții implicate în procesul legislativ, pentru a obține modificările necesare înainte de adoptarea finală a legii. CALM vede în ședința de astăzi cu Ministerul Finanțelor un început bun. Speră ca deschiderea arătată de ministrul Finanțelor să ducă la un compromis concret, care să respecte autonomia locală, să păstreze instrumentele de motivare a personalului din primării și să nu afecteze bugetul de stat.
„Solicităm autorităților să asigure condiții salariale echitabile și competitive pentru angajații administrației publice locale. Consolidarea comunităților și succesul reformelor depind direct de existența unor specialiști motivați și bine pregătiți în fiecare localitate a Republicii Moldova", subliniază reprezentanții CALM.
Efectele reale pentru primării sunt departe de cele anunțate public
Reforma e prezentată ca o modernizare și o eficientizare a sistemului de salarizare. Analizele experților CALM arată însă că, pentru autoritățile publice locale, efectele reale sunt departe de cele anunțate public. În numeroase primării, modificările propuse vor reduce veniturile salariale și atractivitatea funcției publice locale. Asta într-un moment în care administrațiile locale se confruntă deja cu un deficit sever de personal calificat.
În cadrul discuțiilor cu Ministerul Finanțelor, Valentina Casian, primara municipiului Strășeni și vicepreședintă a CALM, a atras atenția asupra unei probleme care riscă să afecteze direct succesul procesului de amalgamare voluntară. Este vorba despre situația specialiștilor principali din primăriile amalgamate care, după reorganizare, vor avea responsabilități extinse și un volum de muncă semnificativ mai mare, fără să beneficieze însă de o motivare salarială pe măsura acestor sarcini suplimentare.
„Există un risc real ca administrațiile locale să piardă profesioniști bine pregătiți, oameni cu experiență și competențe valoroase, care pot găsi oportunități de remunerare mai atractive în sectorul privat. Un alt aspect important ține de sporul de 30% destinat consolidării capacităților instituționale ale autorităților publice locale amalgamate voluntar. Conform prevederilor propuse, acest spor va putea fi acordat doar după alegerile locale din 2027, deși noua lege a salarizării urmează să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027. Cu alte cuvinte, administrațiile locale vor fi nevoite să gestioneze efectele reformei și noile responsabilități fără a beneficia imediat de instrumentele de motivare anunțate."
Mai mult, Valentina Casian a atras atenția la faptul că proiectul stabilește că, după alegerile locale din 2027, cumularea celor două sporuri de câte 30% nu va putea depăși 35% din salariul de bază pentru persoanele cu funcții de demnitate publică și 45% pentru funcționarii publici și personalul contractual. Astfel, chiar dacă responsabilitățile și volumul de muncă vor crește considerabil în primăriile amalgamate, beneficiile financiare promise riscă să fie mult mai reduse decât se anticipează.
„Din această perspectivă, considerăm că amalgamarea voluntară trebuie să însemne nu doar responsabilități administrative suplimentare, ci și resurse adecvate și mecanisme reale de motivare pentru oamenii care implementează această reformă la nivel local. Dacă ne dorim administrații locale puternice și servicii publice de calitate, atunci trebuie să investim în oamenii care fac posibilă această transformare", a subliniat Valentina Casian, primara municipiului Strășeni și vicepreședintă a CALM.
Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a declarat că simulările făcute pe baza statelor reale de plată ale primăriilor arată un impact îngrijorător. Potrivit calculelor CALM, acolo unde primăria nu are venituri proprii suficiente pentru sporuri, salariile din aparatul administrativ pot scădea cu până la 22–27%. Proiectul abrogă indemnizația lunară pentru capacitate administrativă, care putea ajunge la 40% din salariu. Tot el reduce sporul pentru consolidarea capacităților profesionale de la 50% la 30%. Mai mult, acest spor rămâne opțional și depinde exclusiv de veniturile proprii ale autorității locale, fără a se putea folosi transferurile generale. Prin urmare, pentru majoritatea primăriilor din țară, acest drept riscă să rămână doar pe hârtie.
„UAT mai mici sunt primele care pierd de la aprobarea noi legi privind salarizarea . Din cauza lipsei descentralizării financiare și a veniturilor proprii, UAT sunt în imposibilitate de a achita sporuri. Dacă nu putem oferim un salariu decent, nu va avea cine să atragă proiecte, să gestioneze bugetul și să implementeze reformele care ni se cer. Ne bucură însă că ministrul Finanțelor ne-a ascultat astăzi și a înțeles că problema e reală. Unul din principale obiective este creșterea capacității Autorităților Publice Locale prin atragerea specialiștilor bine instruiți ", a declarat Marcel Bobeica, primarul comunei Gangura și vicepreședinte al CALM."
Soluția CALM nu costă bugetul de stat niciun leu
CALM cere Guvernului și Parlamentului să reexamineze aceste prevederi și să accepte soluții care nu cer cheltuieli suplimentare din partea statului. Propunerea CALM păstrează ambele instrumente salariale existente: sporul de până la 50% și indemnizația lunară de până la 40%. Acestea s-ar plăti din veniturile proprii ale bugetelor locale, inclusiv din transferurile cu destinație generală, în cuantumul stabilit de consiliile locale. Soluția nu cere niciun leu suplimentar din bugetul de stat și respectă pe deplin principiile autonomiei locale din Carta Europeană a Autonomiei Locale. Amendamentele concrete au fost transmise Parlamentului, Guvernului, Ministerului Finanțelor și deputaților prin Adresarea CALM nr. 400 din 16 noiembrie 2026.
Stimulentul pentru amalgamare: dat cu o mână, luat cu cealaltă
CALM contestă și articolul 20³ alineatul (3), despre salarizarea angajaților din primăriile care trec prin amalgamare voluntară. Conform proiectului, acești angajați ar primi două sporuri distincte: sporul de amalgamare de 30% (art. 20²) și sporul de capacitate de până la 30% (art. 20³). Totuși, noua formulă plafonează cumularea lor la 35% pentru persoanele cu funcții de demnitate publică și la 45% pentru funcționarii publici și personalul contractual. CALM consideră că astfel se anulează scopul stimulentelor promise pentru amalgamare.
Practic, statul acordă un spor printr-o prevedere și îl recuperează printr-o altă limitare din aceeași lege. Un primar dintr-o comună care nu participă la amalgamare, dar are venituri proprii suficiente, poate primi azi un spor de 30%. Un primar care preia un teritoriu extins, cu mai mulți locuitori și mai multe responsabilități, ar putea primi cel mult 35%. Diferența este nesemnificativă.
În plus, statul intervine în felul în care autoritățile locale își folosesc propriii bani. Sporul de la art. 20³ se plătește exclusiv din veniturile proprii ale bugetului local, fără niciun ban de la bugetul de stat. Cu toate acestea, Guvernul limitează folosirea acestor fonduri, ceea ce contravine principiilor Cartei Europene a Autonomiei Locale.
Plafonarea are și un efect discriminatoriu. Primăriile cu resurse limitate oricum nu pot acorda aceste sporuri, deci plafonul nu le atinge. În schimb, măsura lovește exact autoritățile care generează venituri proprii și aleg să participe voluntar la reforma teritorială.
Un regres față de standardele europene și duble standarde
CALM amintește că Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a apreciat anterior introducerea sporului de 50% pentru primari drept un progres în consolidarea administrației publice locale. Congresul a recomandat și continuarea alinierii salarizării la standardele europene. În aceste condiții, reducerea stimulentelor financiare este percepută ca un regres.
CALM semnalează și duble standarde în sistemul de salarizare. Unele categorii din administrația centrală păstrează sporuri specifice de până la 120% și derogări valabile până în 2032. Între timp, personalul din administrația locală primește limitări suplimentare tocmai când trebuie să implementeze cele mai importante reforme ale statului.
Experta CALM Cătălina Scorțescu explică faptul că reforma schimbă fundamental structura salariului: salariul de bază va reprezenta circa 70%, plățile suplimentare circa 30%, iar valorile de referință cresc. Cu toate acestea, experta consideră că efectele pozitive anunțate de Guvern pentru salariile din administrația locală sunt mult mai mici decât se afirmă public.
Majorările salariale trebuie privite prin prisma scumpirii accelerate a vieții, a energiei și a bunurilor și serviciilor. Potrivit CALM, eliminarea indemnizației pentru capacitate administrativă, reducerea sporului pentru capacitate profesională și lipsa unor surse garantate pentru plata lor scad atractivitatea funcțiilor din administrația locală. În practică, chiar dacă valoarea de referință crește, reducerea claselor și coeficienților de salarizare riscă să anuleze beneficiile promise.
Un efort bugetar mic, cu miză mare
Funcționarii din administrația publică locală de nivelul întâi reprezintă circa un sfert din totalul funcționarilor publici din țară, iar cei din administrația centrală peste 60%. Așadar, salarii mai bune în administrația locală nu ar pune o presiune majoră pe bugetul public național, dar ar ajuta la păstrarea specialiștilor în comunități.
„Integrarea europeană se face, până la urmă, în primării. Acolo se aplică directivele, acolo se scriu proiectele cu finanțare europeană, acolo cetățeanul simte dacă statul funcționează sau nu. Nu poți construi primării puternice cu oameni plătiți prost. Dialogul de astăzi cu ministrul Finanțelor ne dă speranța că putem ajunge la o soluție care respectă autonomia locală, păstrează instrumentele de motivare a angajaților și nu costă bugetul de stat", a declarat Valentina Buzu, primara satului Peresecina și vicepreședintă a CALM.
CALM avertizează că fără modificări ale proiectului, există riscul ca exodul de personal din autoritățile publice locale să se accentueze. Riscul e cu atât mai mare în contextul reformei administrativ-teritoriale și al integrării europene, care aduc la nivel local tot mai multe politici și reglementări europene.
CALM va continua dialogul cu Ministerul Finanțelor, Parlamentul și celelalte instituții implicate în procesul legislativ, pentru a obține modificările necesare înainte de adoptarea finală a legii. CALM vede în ședința de astăzi cu Ministerul Finanțelor un început bun. Speră ca deschiderea arătată de ministrul Finanțelor să ducă la un compromis concret, care să respecte autonomia locală, să păstreze instrumentele de motivare a personalului din primării și să nu afecteze bugetul de stat.
„Solicităm autorităților să asigure condiții salariale echitabile și competitive pentru angajații administrației publice locale. Consolidarea comunităților și succesul reformelor depind direct de existența unor specialiști motivați și bine pregătiți în fiecare localitate a Republicii Moldova", subliniază reprezentanții CALM.

Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2650
- Afaceri 809
- Angajări & Joburi 167
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 16
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1684
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 752
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1386
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33
