1 Iulie 2026 — CALM a participat la evenimentul de lansare a Studiului „Reforma administrației publice locale: de la structură la funcții – modelul reformei administrative funcționale integrate (RAFI)”, elaborat și prezentat de Școala de Administrație Publică din cadrul Universității de Stat din Moldova (USM), în colaborare cu Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari (CMI).

La eveniment, desfășurat la Universitatea de Stat din Moldova, au participat oameni de știință din mediul academic, experți în domeniu din Republica Moldova și România, reprezentanți ai societății civile și ai administrației publice. Reprezentanții Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, care sunt parte interesată și factor de decizie important, nu au fost prezenți, deși au fost invitați la eveniment.

Studiul a avut ca autori mai mulți oamenii de știință și cu experiență îndelungată în domeniul administrației publice, inclusiv Igor Șarov, rectorul USM, Sergiu Cornea, ex-rectorul Universității din Cahul (lichidată), Sergiu Palihovici și Aurelia Țepordei.

Sergiu Palihovici, a remarcat în prezentarea sa că inițierea Studiului a avut loc încă în februarie 2026, atunci când au fost înaintate primele propuneri de politici publice în domeniul reformei administrației publice din partea Școlii de Administrație Publică și care au fost aduse la cunoștința opiniei publice și a autorităților publice centrale.

El a remarcat faptul că cercetarea a fost axată pe necesitatea de coeziune socială și relația (bună) dintre cetățeni și autoritățile centrale întru consolidarea statului, bazată pe încredere, incluziune, dar nicidecum prin elemente de centralizare. Studiul prezentat a fost întitulat de autori – RAFI – reforma administrației publice funcționale integrate, și se bazează inclusiv pe modelul finlandez, care s-a dovedit a fi unul de succes, și care reprezintă o delegare administrativă pe orizontală (competențele autorităților publice locale care nu pot fi exercitate se transferă către alte autorități publice locale apropiate, pentru a fi prestate serviciile publice de calitate cetățenilor).

Profesorul universitar Sergiu Cornea, dr. habilitat, a remarcat faptul că aportul său la Studiul prezentat, ține cont de experiența proprie de circa 30 de ani de cercetare a fenomenului repartizării teritoriale a puterii publice. A prezentat fundamentele teoretice ale unei reforme de succes, care trebuie să fie bazată pe identificarea unui punct optim între repartizarea teritorială a puterii publice și interesele colectivităților locale reprezentate de către autoritățile publice locale, implicit ale locuitorilor. În acest sens, profesorul universitar a accentuat importanța reprezentării colectivităților locale prin autoritățile publice reprezentative, în maniera guvernanței pe mai multe niveluri, care se află și la fundamentele Uniunii Europene.

Iurie Țap, dr. în drept, fost deputat și ex-primar al or. Florești (3 mandate), a menționat că statul de drept este eminamente un stat descentralizat, iar descentralizarea este un instrument al bunei guvernări și cel mai eficient instrument al subsidiarității. A remarcat că Studiul prezintă o viziune complexă a cercetătorilor și profesioniștilor în domeniu și există speranța că guvernanții vor pleca urechea la gravitatea problemelor conexe, în special implicarea minimă a cetățenilor și pierderea încrederii acestora în puterea centrală.

Expertul CALM Igor Cristal, a menționat că actuala Strategie (în vigoare) de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030 și Programul de implementare, pentru anii 2023-2026, aprobate prin hotărârea de Guvern nr. 352/2023 – prevede că abia „la finalul anului 2026, se vor evalua rezultatele procesului de amalgamare voluntară și vor fi definite politicile cele mai eficiente de continuare a consolidării teritoriale la nivelul I al administrației publice locale, inclusiv trecerea la restructurarea normativă”, însă fără a exista analiza și evaluarea rezultatelor preconizată în Strategie și Program de implementare, Guvernul a avansat la o etapă ulterioară, în special, fără a-și modifica propria hotărâre și fără a avea girul/acceptul legiuitorului. În acest context, participanții au exprimat și manifestat consens că o strategie de reformă de anvergura celei inițiate de Guvern în luna aprilie 2026 – constituie o prerogativă exclusivă a Parlamentului Republicii Moldova, dar nu a Guvernului.

Ion Ștefanovici, economist român, președinte al Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (România), specializat în formularea politicilor și strategiilor pentru stimularea creșterii economice, cooperării și dezvoltării regionale / transfrontaliere – a remarcat că Republica Moldova are un avans față de România în materie de digitalizare, care va cântări mult în procesul de reformă a administrației publice, însă este de neînțeles accelerarea procesului de reformă, în condițiile în care actuala Strategie în vigoare prevede abia către sfârșitul anului 2026 analiza și evaluarea procesului de amalgamare benevolă și a reformei administrației publice în general.

Natalia Djandjgava – managerul de țară pentru Republica Moldova la CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari (organizație finlandeză dedicată prevenirii și soluționării conflictelor prin dialog și mediere, cu o prezență activă în promovarea păcii și a dialogului inclusiv la nivel local) a apreciat înalt rezultatele Studiului prezentat de autori, remarcând că Studiul reprezintă o analiză profundă a fenomenului reformei, anume a unor experți versați și cu talie științifică, necesitând a fi supus unor discuții largi în mediul de specialitate și de către cetățeni, pentru că atinge serios viața oamenilor. Reforma, în viziunea Nataliei Djandjdava, nu poate fi redusă la desenarea unor hărți și a unui număr de oameni, ci trebuie să urmeze o structură funcțională implementată și adaptată gradual în interesul cetățenilor și a dezvoltării locale, care trebuie să fie un proces pregătit și ajustat continuu, iar anume aceste aspecte sunt reliefate și propuse a fi luate în considerație în Studiul prezentat.

Sergiu Palihovici a anunțat că Studiul integral va fi publicat săptămâna viitoare pe pagina oficială a Universității de Stat din Moldova, la compartimentul dedicat Școlii de Administrație Publică.