19 Noiembrie 2008 — La o sută de zile după conflictul din august, peste 20 000 de etnici georgieni încă nu se pot întoarce la casele lor din Osetia de Sud, în timp ce mulţi dintre cei care s-au întors – de ambele părţi ale conflictului – şi-au găsit casele prădate şi distruse. “O nouă zonă de nesiguranţă s-a creat de-a lungul graniţei de facto dintre Osetia de Sud şi restul Georgiei, unde oamenii sunt în pericol. În ultimele cîteva săptămîni au fost raportate jafuri, focuri, explozii şi răpiri”, a declarat Nicola Duckworth, Directorul Programului pentru Europa şi Asia Centrală Amnesty International. „Monitorii internaţionali trebuie să aibă permisiunea de a merge în orice localitate. Toate părţile implicate în conflict trebuie să-şi intensifice eforturile pentru a garanta întoarcerea în siguranţă, fără discriminare, a oamenilor strămutaţi”. În moment ce războiul s-a retras, Amnesty International solicită ca investigarea acţiunilor tuturor părţilor în timpul ostilităţilor să rămînă o prioritate. “Fără adevăr şi responsabilitate, nu poate exista reconciliere şi pace de durată”. Într-un raport publicat astăzi, „Civilii în bătaia focului: conflictul ruso-georgian”, Amnesty International declară că dovezile colectate de organizaţie denotă încălcări grave ale dreptului umanitar internaţional şi ale legislaţiei cu privire la drepturile omului, comise de toate părţile implicate în conflict. În perioada 7-8 şi 13 august, satele şi cartierele rezidenţiale din oraşe au fost bombardate. Unii civili au relatat că au fost bombardaţi în timp ce încercau să evadeze. Numărul total de victime în rîndul civililor a depăşit semnificativ numărul combatanţilor şi casele, spitalele, şcolile şi alte locuri unde se adăposteau civili au fost avariate sau distruse în comunităţile de pe întreg teritoriul zonei de conflict. Pînă a ajunge în punctul culminant, războiul a strămutat în jur de 200 000 de oameni, zeci de mii dintre care vor rămîne strămutaţi pentru mult timp, neavînd la moment posibilitatea de a se întoarce acasă şi nici speranţa că se vor întoarce în viitorul apropiat. Bombele cu fragmentare au fost utilizate în zonele de locuit şi în apropierea acestora atît de Georgia cît şi de Rusia, ceea ce a cauzat numeroase victime printre civili şi contaminarea unor teritorii extinse cu muniţii neexplodate. Acestea continuă să pună în pericol vieţile civililor care se întorc acasă după conflict. „Georgienii şi ruşii se acuză reciproc de crime de război comise în timpul conflictului. Este esenţial ca aceste acuzaţii grave să fie investigate minuţios şi imparţial de către toate părţile. Dacă se va descoperi că acestea sunt întemeiate, cei responsabili trebuie să fie aduşi în faţa justiţiei”, a declarat Nicola Duckworth. În condiţiile în care autorităţile georgiene şi ruse fac declaraţii contradictorii şi acuzaţii reciproce, Amnesty International cere ambelor părţi să solicite o investigaţie din partea Comisiei Internaţionale de Stabilire a Faptelor (CISF) şi să raporteze public constatările acesteia. Informaţii suplimentare Raportul Amnesty International este bazat pe rezultatele cîtorva misiuni de cercetare desfăşurate în zonele principale ale conflictului în perioada august - octombrie 2008, pe interviuri cu victimele, precum şi pe corespondenţa cu autorităţile relevante din Georgia, Rusia şi cu administraţia de facto a Osetiei de Sud. CISF este o structură permanentă de experţi independenţi, prevăzută în Articolul 90 al Protocolului 1 al Convenţiei de la Geneva, care are sarcina de a investiga acuzaţiile referitoare la încălcări grave ale dreptului umanitar internaţional. În timpul ratificării Protocolului 1 (în 1989), Rusia a făcut o declaraţie prevăzută de Articolului 90 autorizînd CISF să investigheze orice conflict care ar putea apărea între aceasta şi alt stat, care a făcut aceeaşi declaraţie. Georgia nu a făcut o astfel de declaraţie. Pentru a-i oferi CISF posibilitatea de a efectua o investigaţie, conform prevederilor Articolului 90, atît Georgia, cît şi Rusia, vor fi nevoite să recunoască competenţa Comisiei şi să solicite acesteia investigarea încălcărilor comise în timpul conflictului. Permisiunea pentru o astfel de investigaţie poate fi limitată doar la acest conflict şi nu va însemna acceptarea permanentă a competenţei Comisiei. Investigaţiile CISF sunt efectuate de către un Consiliu constituit din cinci membri ai Comisiei şi doi membri ad-hoc (fiecare parte a conflictului desemnează cîte un membru ad-hoc). Ataşat găsiţi textul raportului „Civilii în bătaia focului: conflictul ruso-georgian” în limba engleză. Pentru informaţii suplimentare, contactaţi: ofiţerul de presă Amnesty International Moldova, Inna Guleac, tel: 27 26 43, fax: 27 70 34, GSM: 069 33 78 41, e-mail: media@amnesty.md.