Londra, 27 Iulie 2010 — Autorităţile greceşti trebuie să revizuiască imediat politica lor de închidere a migranţilor ilegali şi a solicitanţilor de azil, inclusiv a multor copii neînsoţiţi, a declarat astăzi Amnesty International, într-un raport nou.

În raportul „Grecia: Migranţii ilegali şi solicitanţii de azil deţinuţi în condiţii proaste” este documentat tratamentul acestora, mulţi dintre ei sunt deţinuţi în condiţii proaste, în staţii de grăniceri şi în centrele de detenţie a migranţilor, fără acces sau cu acces limitat la serviciile de asistenţă juridică, socială şi medicală.

“Solicitanţii de azil şi migranţii ilegali nu sunt criminali. Cu toate acestea, autorităţile greceşti îi consideră ca atare, ignorându-le drepturile stabilite prin legislaţia internaţională. În prezent, detenţia migranţilor este un lucru firesc, indiferent dacă o astfel de măsură este necesară sau nu. Deţinerea solicitanţilor de azil şi a migranţilor în baza statutului lor iregular trebuie să fie întotdeauna o măsură de ultimă instanţă”, a declarat Nicola Duckworth, Director de Programe pentru Europa şi Asia Centrală.

Detenţia înainte de deportare poate să dureze până la şase luni, în Grecia, în cazul solicitanţilor de azil şi a migranţilor ilegali. Legislaţia greacă, de asemenea, califică intrarea şi ieşirea ilegală din ţară drept o infracţiune penală.

În fiecare an, zeci de mii de migranţi ilegali şi solicitanţi de azil ajung în Grecia. Marea majoritate a solicitanţilor de azil şi a persoanelor care provin din ţările măcinate de războaie ajung în ţară prin trecerea hotarului greco-turc terestru şi maritim. Aceştia sunt, în mare parte, afganezi, somalezi, palestinieni, irakieni şi locuitori din Eritreea.

“După o călătorie, adesea periculoasă, migranţii ajung în centre de detenţie fără a avea acces la avocat, interpreţi sau asistenţi sociali. În rezultat, circumstanţele acestora nu sunt evaluate în mod corespunzător şi mulţi dintre cei care au nevoie de protecţie internaţională pot fi trimişi înapoi în locurile de unde au fugit, în timp ce alţii pot fi lipsiţi de îngrijirea şi sprijinul potrivit,” a menţionat Nicola Duckworth.

Migranţii ilegali şi solicitanţi de azil nu sunt informaţi despre durata detenţiei sau despre viitorul lor. Ei pot fi deţinuţi perioade îndelungate de timp în unităţi supraaglomerate, minorii neînsoţiţi fiind deţinuţi împreună cu adulţii. Persoanele deţinute au acces limitat la asistenţă medicală şi produse de igienă.

Puţini solicitanţi de azil sunt recunoscuţi în calitate de refugiaţi de către autorităţile greceşti. Din peste 30 000 cereri de solicitare a azilului examinate în 2009, doar 36 au beneficiat de statutul de protecţie a refugiaţilor, în timp ce 128 au primit statut de protecţie auxiliară.


În marea majoritate a instituţiilor de detenţie vizitate de către delegaţii Amnesty International, s-a constatat că condiţiile sunt de la inadecvate la foarte proaste. Deţinuţii au informat Amnesty International despre cazurile de maltratare de către grăniceri şi forţele de poliţie.

Durata şi condiţiile proaste de detenţie i-au provocat pe migranţii ilegali şi pe solicitanţii de azil să organizeze proteste la Venna, nord-estul Greciei, în februarie 2010. De asemenea, în aprilie 2010, migranţii ilegali au făcut greva foamei pe insula Samos, pentru a protesta împotriva duratei detenţiei lor.

“Detenţia nu poate fi folosită ca un instrument de control al migraţiei. Responsabilitatea autorităţilor este să demonstreze în fiecare caz separat că detenţia este necesară şi corespunzătoare pentru obiectivul care urmează a fi atins şi că alternativele nu vor fi eficiente,” a declarat Nicola Duckworth.

Amnesty International consideră că planurile ce sunt elaborate de către autorităţile greceşti cu privire la crearea unor centre de triere trebuie să includă abordări alternative, precum deschiderea unor centre deschise sau semi-deschise pentru cei care ajung în ţară.
Autorităţile trebuie să asigure faptul că migranţii ilegali şi solicitanţii de azil, care ajung la aceste centre, au acces la asistenţă juridică gratuită şi la interpreţi în limbile pe care le înţeleg, precum şi la asistenţă medicală.

Cazuri

O familie de solicitanţi de azil din Afganistan a fost arestată în decembrie 2008 pentru tentativa de a părăsi Grecia cu documente false. Instanţa penală a emis sentinţă de şase luni cu executare suspendată, o amendă în valoare de 3000 EURO şi a ordonat deportarea lor judiciară. Familia a fost judecată în lipsa unui avocat sau a unui interpret. Aceştia au fost deţinuţi timp de patru luni în condiţii declarate foarte proaste, iar mama şi fiica au fost separate ulterior de restul familiei. Familia nu a reuşit să solicite azil decât după transferul lor din staţia grănicerilor, unde erau deţinuţi de patru luni, la închisoare. Mama şi fiica ei au rămas în detenţie timp de 15 luni (au fost eliberate în martie 2010), doar pentru a pune în aplicare deportarea judiciară a mamei.

S., un minor neînsoţit de 16 ani din Afganistan a ajuns în Grecia în noiembrie 2009. El a fost arestat în Atena, la mijlocul lunii noiembrie şi a fost condamnat pentru posesie de armă după ce poliţia a declarat că a găsit un cuţit mic asupra lui. Poliţia l-a înregistrat pe S. ca adult (de 26 de ani) şi el a fost judecat asemeni unui adult şi condamnat la închisoare pentru o lună şi la o amendă. În închisoare şi mai târziu, aşteptând să fie deportat până la începutul lunii ianuarie 2010, el a fost deţinut împreună cu adulţii. Ţara sa de origine a fost înscrisă ca Iran în loc de Afganistan. S. a comunicat reprezentanţilor Amnesty International că le indicase autorităţilor vârsta sa reală de la bun început. S., de asemenea, a spus că nu i s-a acordat un avocat la primul proces şi că nu şi-a putut contacta familia din închisoare, deoarece nu avea bani să cumpere o cartelă de telefon. S. a fost eliberat la sfârşitul lunii decembrie 2009 şi a primit un aviz oficial prin care i se cerea să părăsească ţara în decurs de 30 zile.

Pentru mai multe informaţii vă rugăm sa contactaţi oficiul de presă Amnesty International din Londra, MB, la numărul de telefon +44 20 7413 5566 sau email: press@amnesty.org

Secretariatul Internaţional, Amnesty International, str. 1 Easton, Londra WC1X 0DW, MB
www.amnesty.org

Adresa reprezentanţei Amnesty International în Republica Moldova: Chişinău, MD-2010, c/p 209. Tel. (373 22) 83 58 08, tel./fax(373 22) 22 99 66. Email: info@amnesty.md Web: www.amnesty.md