10 Noiembrie 2009 — După 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, guvernele europene trebuie să întreprindă acţiuni urgente în vederea încetării încălcărilor serioase ale drepturilor migranţilor, refugiaţilor, deţinuţilor şi minorităţilor, a declarat Amnesty International.

“Deşi căderea Zidului Berlinului a semnificat deschiderea frontierelor, răspunsul Europei la provocările migraţiei, momentan, este de a transforma continentul într-o fortăreaţă”, a declarat Nicola Duckworth, directorul Programului pentru Europa şi Asia Centrală Amnesty International.

“Oamenii care se confruntă cu problema sărăciei, violenţei sau persecutării în alte părţi ale lumii, au fost ignoraţi.”

În luna mai anul curent, vieţile şi securitatea miilor de migranţi şi refugiaţi, care se îndreptau spre continent, la bordul a trei nave ce traversau Marea Mediteraneană, au fost expuse riscului, în primul rînd din cauza unei neînţelegeri apărute între autorităţile italiene şi malteze cu privire la obligaţiile acestora de a recepţiona şi prelua semnalele de naufragiu şi din cauza deciziei adoptate de către guvernul italian de a-i trimite spre Libia, fără a stabili care sunt necesităţile de protecţie ai acestora.

De asemenea, guvernele europene ar trebui să întreprindă mai multe acţiuni în scopul investigării declaraţiilor privind cazurile de tortură, maltratare şi detenţie ilegală în timpul războiului împotriva terorismului, iniţiat de SUA, a declarat Amnesty International.

”Într-o Europă nouă, de după căderea Zidului Berlinului, drepturile omului sunt iarăşi în pericol. De data aceasta, drepturile omului sunt victimele cerinţelor înaintate de state, potrivit cărora chiar şi drepturile fundamentale ale omului, inclusiv dreptul de a nu a fi supus torturii, trebuie să fie sacrificate, pentru a elimina ameninţările teroriste”, a declarat Nicola Duckworth.

După atacul terorist din 11 septembrie, Europa a găzduit închisorile secrete ale Agenţiei Centrale de Inteligenţă (CIA) SUA, în timp ce deţinuţii erau victime ale dispariţiei forţate, cărora le erau aplicate tratamente inumane şi erau torturaţi, fiind supuşi tehnicilor de interogare abuzivă.

Descoperirile făcute în luna august au urgentat apelurile lansate către autorităţile poloneze şi lituaniene în vederea investigării declaraţiilor, precum că deţinuţii “de valoare înaltă” s-au aflat în unităţile de detenţie pe teritoriul Poloniei şi Lituaniei şi au fost interogaţi în mod secret de către colaboratorii CIA, pînă la sfîrşitul anului 2005.

Însă nu toate provocările din prezent, cu privire la drepturile omului în Europa, sunt noi.
“Este ruşinos faptul că nu toţi s-au bucurat de rezultatele progresului economic care a evoluat pe parcursul a 20 de ani şi de forma consolidată a unificării politice de după căderea Zidului Berlinului. Problemele serioase şi adînc înrădăcinate ale rasismului şi discriminării continuă să afecteze Europa modernă”, a declarat Nicola Duckworth.

Una dintre cele mai profunde dovezi ale cazurilor de discriminare sistemică în Europa se referă la situaţia romilor, care rămîn excluşi pe larg din viaţa publică în toate statele.
Odată cu privatizarea întreprinderilor din Europa de Est, anume romii au fost primii candidaţi la concediere. Evacuările ilegale forţate îi fac şi mai săraci.

În unele ţări cum ar fi Slovacia şi Republica Cehă, numărul copiilor romi continuă să fie extrem de mare în şcolile pentru copiii cu dizabilităţi mentale şi să fie segregaţi doar în şcolile şi clasele pentru romi, fiindu-le oferite programe educaţionale sub standard. Autorităţile nu au reuşit să ia măsuri eficiente şi exacte în vederea eliminării segregării rasiale în domeniul educaţiei.

După 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Amnesty International continuă să recunoască în calitate de Prizonieri de conştiinţă jurnaliştii şi activiştii pentru drepturile omului arestaţi pentru că au exersat drepturile lor fundamentale, ce ţin de libera exprimare, asociere şi libertatea religiei în Azerbaidjan, Belarus, Moldova, Rusia, Uzbekistan şi Turkmenistan.

“În Berlinul de azi au rămas doar cîteva urme ale zidului fizic, care acum 20 de ani a fost un simbol al separării şi represiunii. Cu toate acestea, mai există şi astăzi ziduri care fac unii oamenii mai egali decît alţii, atunci cînd este vorba despre faptul de a se bucura de spectrul întreg al drepturilor omului”, a declarat Nicola Duckworth.

“Totuşi, în pofida ameninţărilor, intimidării şi detenţiei, apărătorii drepturilor omului din Europa întreagă încurajaţi de energia care a contribuit la distrugerea Zidul Berlinului, continuă să lupte pentru valorile acestora ce ţin de o regiune în care drepturile tuturor oamenilor sunt respectate.”