26 Mai 2023 — Sesiunea de evaluare a programelor de finanțare din partea Uniunii Europene (2014-2027) a avut loc la 24 mai 2023, în format online, în cadrul Forumului de politici pentru dezvoltare din cadrul Comisiei Europene. În cadrul acestui eveniment sunt abordate politici de dezvoltare ale UE, cu participarea reprezentanților Comisiei Europene, ai administrației locale și societății civile de pe toate continentele.

Sesiunea respectivă a fost dedicată evaluării intermediare a instrumentelor de finanțare externă ale UE 2021-2027, dar și evaluării finale a instrumentelor de finanțare externă anterioare 2014-2020. Astfel, sunt organizate consultări publice pentru a afla opiniile țărilor interesate din cadrul structurilor Uniunii Europene, statelor membre ale UE, agențiilor de dezvoltare ale statelor membre ale UE, rețelelor și platformelor organizațiilor societății civile și autorităților locale, Parlamentului European, instituțiilor financiare internaționale etc.

Evaluarea intermediară a instrumentelor de finanțare externă ale UE aflate în derulare se referă la Instrumentul de Vecinătate, Dezvoltare și Cooperare Internațională - Europa Globală (NDICI), de care beneficiază Moldova și Instrumentul de Asistență pentru Preaderare (IPA) de care beneficiază toate țările candidate, cu excepția Moldovei și Ucrainei.
Reprezentantul CALM la acest eveniment, Alexandru Osadci, a abordat mai multe subiecte de importanță pentru țara noastră, printre acestea fiind:
1. Este nesemnificativ accentul care se pune pe investițiile în infrastructură, care sunt esențiale pentru autoritățile locale, mai ales acum, în condițiile multiplelor crize severe declanșate după anul 2020. În același timp, se pune accent exagerat pe intervențiile soft, care nu pot fi durabile din cauza fluctuației personalului și lipsei de interes atunci când oamenii nu văd schimbări adevărate (în investiții, infrastructură, îmbunătățirea serviciilor publice etc.) la nivel local. Alexandru Osadci a subliniat faptul că în cadrul IPA accentul pe investiții este mult mai mare;
2. Sunt ignorate asociațiile autorităților locale (în elaborarea de politici, finanțare, consultări). La acest capitol, situația de astăzi este similară celei de acum 10 ani, când UE abia începea să vorbească despre necesitatea susținerii asociațiilor, iar la anumite capitole stăm chiar mai prost decât anterior.
3. Lipsa de înțelegere sau înțelegerea superficială a rolului APL și a democrației locale. De asemenea, expertul CALM a remarcat la acest capitol că majoritatea politicilor, legilor și măsurilor naționale sunt elaborate de experți internaționali care înțeleg puțin realitățile țărilor în curs de dezvoltare, iar apoi autoritățile locale trebuie să cheltuie mult timp și eforturi pentru a se opune eventualelor efecte dezastruoase ale acestora.
4. Condițiile drastice în cadrul apelurilor deschise pentru proiecte europene (în special regionale, dar nu numai) care, practic, exclud participarea autorităților locale (ghiduri de aplicare dificil de înțeles, formulare complicate de aplicare, co-finanțare, micromanagement uriaș). La toate acestea s-a adăugat recent și necesitatea plăților în avans în cadrul anumitor Apeluri. Aceste condiții existente de mai mulți ani s-au înrăutățit din cauza multiplelor crize actuale.
Totodată, în cadrul evenimentului au fost abordate rezultatele sondajului privind implementarea directă a proiectelor europene de către agențiile internaționale, precum ONU, OSCE, GIZ, etc. Evaluatorii au vrut să afle dacă asemenea practici nu exclud societatea civilă și APL din proiectele europene. Răspunsurile s-au axat pe trei dimensiuni:
1. Într-adevăr, aceasta practică este destul de tendențioasă;
2. Aceasta practică dăunează capacităților societății civile și APL;
3. Capacitățile și expertiza acestor agenții nu sunt efective pentru a le încredința implementarea proiectelor europene mari.

În cadrul sesiunii privind instrumentul de finanțare IPA s-a discutat despre accesul la IPA pentru anumite țări care, la moment, beneficiază de alte instrumente, precum NDICI (cum ar fi R. Moldova și Ucraina în calitate de noi țări candidate la UE). Reamintim că în luna noiembrie a anului trecut, în cadrul Parlamentului European a fost prezentat raport despre necesitatea oferirii accesului R. Moldova și Ucrainei la instrumentul de finanțare IPA. Constatarea principală a fost că eventuala aderare la IPA solicită și fonduri importante din partea Comisiei Europene. Totodată, până în prezent nu s-a avansat pe această dimensiune. Anterior, țările candidate la UE primeau acces la acest instrument imediat după obținerea acestui statut, uneori chiar și înainte de asta. Totuși, din cauza gravelor probleme economice și financiare, deja de un an procesul de trecere a R. Moldova la IPA nu a avansat deloc.