Nume
Parola
Vizualizări: 3609
Oficiul Avocatului Poporului: Pe parcursul ultimilor ani generaţia tinerilor este în descreştere în mod constant.
Chișinău, 7 Aprilie 2015 — În Studiul elaborat de Instituţia naţională a ombudsmanului cu privire la respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2014 se mai menţionează că tinerii sunt mai afectaţi de şomaj în comparaţie cu persoane din alte grupe de vîrstă. Patru din zece șomeri sînt tineri.

În contextul abordării problemei responsabilităţii pentru generațiile viitoare din perspectiva competențelor ombudsmanului, CpDOM a analizat situaţia în care se află tinerii din ţara noastră, constatînd că această categorie de persoane se confruntă cu diverse dificultăţi.

În studiu că subliniază că tinerii în Republica Moldova (15-29 ani) reprezintă 25 la sută din populaţia stabilă la 1 ianuarie 2014. Pe parcursul ultimilor ani generaţia tinerilor este în descreştere în mod constant, în special e valabil pentru categoria de vîrstă 15-19 ani, a cărei pondere în numărul total al tinerilor s-a micşorat de la 31,8% la 01.01.2009, pînă la 26,0% la 1 ianuarie 2014. Numărul persoanelor în vîrstă de 20-24 ani de asemenea s-a redus cu 48,5 mii persoane sau cu 2,3 puncte procentuale. Doar în cazul tinerilor în vîrstă de 25-29 ani se atestă o creştere cu 8,2 puncte procentuale.

Educația este un sector complex ce înregistrează și o evoluție ambiguă. Testul PISA+, care identifică nivelul de pregătire a elevilor pentru încadrarea în viața activă, realizat în 2012, a relevat nivelul redus de abilități obținut de elevii din Republica Moldova în procesul educațional, comparativ cu școlarii din alte state. Testul a fost realizat pe un eșantion de 74 de state, iar Republica Moldova a fost printre ”codași” și a obținut rezultate slabe: poziția 65 la lectură, 59 la matematică și 57 la științe. Slaba pregătire a tinerilor în școli este un factor ce se amplifică în timp, afectează negativ procesul de studii în universități sau instituții educaționale vocaționale, iar pe final determină nivelul redus de abilități și cunoștințe ale absolvenților.
În Republica Moldova nivelul educațional redus și calificarea insuficientă sînt considerate de agenții economici constrîngeri importante pentru mediul de afaceri. Astfel, 69,2% din oamenii de afaceri consideră că educația vocațională/tehnică nu corespunde nevoilor întreprinderilor, iar 67,8% din agenții economici califică învățămîntul superior ca fiind puțin compatibil cu necesitățile mediului de afaceri. Pe de altă parte, publicul larg nu conștientizează aceste probleme, iar 80% din populație este mulțumită de calitatea învățământului din Republica Moldova.
Şomajul în rîndul tinerilor înregistrează valori mai mari comparativ cu alte grupe de vîrstă sau media la nivel de ţară. Patru din zece șomeri sînt tineri.

Ombudsmanii semnalează problemele legate de aprofundarea crizei demografice în Republica Moldova. Indicele sarcinii demografice, adică numărul persoanelor în vîrstă inaptă de muncă raportat la 100 persoane în vîrstă aptă de muncă, crește constant, ajungînd în 2014 la 51,5 persoane, de la 49,9 persoane – în anul 2011.

Structura de vîrstă a populației denotă fenomenul intens de îmbătrînire demografică, cauzat în principal de scăderea natalității în ultimii ani, care a determinat reducerea absolută și relativă a populației tinere. La 1 ianuarie 2014 în Republica Moldova locuiau 559,5 mii de persoane în vîrstă de 60 ani și peste (2013 – 527,6 mii, 2012 – 527,6 mii, 2010 – 512, 3 mii, 2009 – 500, 4 mii).
Astfel, tinerii de mîine, tot mai puțini la număr, vor avea de susținut nu doar evoluția societății omenești, ci și de întreținut mult mai mulți vîrstnici.
Numărul total de copii născuți în 2004 a fost de 38,2 mii, micșorîndu-se către anul 2013 pînă la 37,8 mii, deși s-a înregistrat o creștere lentă în 2008-2012. Scăderea ratei natalităţii s-a declanşat şi s-a amplificat pe fundalul schimbărilor de ordin politic, economic şi social, care au avut loc după 1990. Familia, ca instituţie socială fundamentală, a fost zdruncinată profund de procesul migrațional, ceea ce a condus la sporirea divorţialităţii, care s-a majorat în ultimii ani de 1,5 ori în spaţiul urban şi de aproape 2 ori în mediul rural. Copiii tot mai des sînt crescuţi şi educaţi în familii incomplete, dar cu părinţi în viaţă.
Emigrația, cît și imigrația modifică profund situația demografică: emigrația reduce potențialul economic, demografic și social al societății pe termen lung. O consecință dureroasă a emigrației sînt pierderile demografice de populație economic activă, diminuarea genofondului demografic, dezintegrarea definitivă a multor familii prin divorț formal sau neformal, atunci cînd unul din soți a emigrat pe termen lung.
Tinerii sînt implicați atît în migrația internă (rural-urban, orașe mici-orașe mari), cît și în migrația externă. În Republica Moldova nu există mecanisme clare privind înregistrarea mobilității interne a populației, iar o bună parte din tineri locuiesc în mediul urban, avînd viză de domiciliu în mediul rural.