Chișinău, 7 Aprilie 2015 — Instituţia naţională a ombudsmanului tratează în premieră subiectul responsabilităţii şi obligaţiilor faţă de generaţiile precedente, actuale şi viitoare, - valori constituționale enumerate în Preambulul Constituției Republicii Moldova (http://www.ombudsman.md/sites/default/files/rapoarte/raport_cpdom_2015_190315.pdf).

În Studiu se menţionează că politicile publice ale statului trebuie să fie elaborate în baza acestor principii, să urmărească restabilirea şi menţinerea unui echilibru raţional, pe termen lung, între dezvoltarea economico-socială şi integritatea mediului natural, în forme înţelese şi acceptate de societate. Se mai precizează că nevoile și interesele generațiilor viitoare, libertatea alegerii, menținerea și perpetuarea umanității, menținerea și prezervarea vieții pe Terra, protecția mediului, genomul uman și diversitatea biologică, diversitatea culturală și patrimoniul cultural, patrimoniul comun al umanității, pacea, dezvoltarea și educația, nediscriminarea sunt aspectele morale ale principiului responsabilităţii faţă de generaţiile viitoare. Fiecare generaţie trebuie să urmărească satisfacerea necesităţilor proprii, fără a lăsa generaţiilor viitoare: datorii financiare – împrumuturi mari, externe şi interne, de lungă durată; datorii sociale – neglijarea investiţiilor în factorul uman; datorii demografice – prin creşterea necontrolată a populaţiei sau datorii ecologice – epuizarea resurselor naturale sau poluarea solului, apei şi a aerului.

Ombudsmanii semnalează existenţa unor pericole reale la adresa generaţiilor viitoare, fiind exprimate îngrijorări pentru starea demografică în schimbare, problemele referitoare la populaţie legate de creşterea capacităţilor capitalului uman, dar şi de protecţia socială, ocrotirea sănătăţii şi educaţia, ocuparea şi echilibrul forţei de muncă etc, în condiţiile de creştere rapidă a vîrstei populaţiei.

Îmbătrînirea populaţiei
Potrivit statisticilor oficiale, citate de Oficiul Avocatului Poporului, pragul critic al coeficientului îmbătrînirii de 12% (ponderea persoanelor de 60 de ani și peste în totalul populației) în ţara noastră a fost depășit încă în anul 1988, atingînd în anul 2013 valoarea de 15,7%.
Indicele sarcinii demografice, adică numărul persoanelor în vîrstă inaptă de muncă raportat la 100 persoane în vîrstă aptă de muncă, crește constant, ajungînd în 2014 la 51,5 persoane, de la 49,9 persoane – în anul 2011.
Structura de vîrstă a populației denotă fenomenul intens de îmbătrînire demografică, cauzat în principal de scăderea natalității în ultimii ani, care a determinat reducerea absolută și relativă a populației tinere. Comparativ cu 1 ianuarie 2000, la 1 ianuarie 2013 se remarcă reducerea ponderii copiilor (de 0-14 ani) de la 23,8% la 16,1% și creșterea ponderii celei vîrstnice (de la 60 ani și peste) de la 13,6% la 15,3%.
La 1 ianuarie 2014 în Republica Moldova locuiau 559,5 mii de persoane în vîrstă de 60 ani și peste (2013 – 527,6 mii, 2012 – 527,6 mii, 2010 – 512, 3 mii, 2009 – 500, 4 mii).
Astfel, tinerii de mîine, tot mai puțini la număr, vor avea de susținut nu doar evoluția societății omenești, ci și de întreținut mult mai mulți vîrstnici.
Conform prognozelor demografice, valul de îmbătrînire considerabilă se va produce începînd cu anul 2014, cînd ponderea copiilor de 0-14 ani se va egala cu ponderea persoanelor de 60 ani și peste, după care, conform prognozei, prima variabilă va descrește, iar a doua, dimpotrivă, va crește constant pînă în anul 2050. Astfel, coeficientul îmbătrînirii populației ar ajunge la 16% în 2015, 18,5% - în 2020 și 30,3% - către 2050. Numărul persoanelor în vîrstă de pensionare va crește anual cu 2-2,6%, în anul 2020 – cu circa 25%, comparativ cu anul 2010. În deceniile imediat următoare intensitatea îmbătrînirii populației va spori, prin expansiunea vîrstnicilor ce provin din generațiile numeroase născute în anii 70-90 ai secolului trecut, și cu diminuare, în paralel, a numărului populației apte de muncă, ce provine din generațiile puțin numeroase născute în anii 90 ai secolului trecut.

Situaţia tinerilor din Republica Moldova
Oficiul Avocatului Poporului: Pe parcursul ultimilor ani generaţia tinerilor este în descreştere în mod constant.
Tinerii în Republica Moldova (15-29 ani) reprezintă 25 la sută din populaţia stabilă la 1 ianuarie 2014. Pe parcursul ultimilor ani generaţia tinerilor este în descreştere în mod constant, în special e valabil pentru categoria de vîrstă 15-19 ani, a cărei pondere în numărul total al tinerilor s-a micşorat de la 31,8% la 01.01.2009, pînă la 26,0% la 1 ianuarie 2014. Numărul persoanelor în vîrstă de 20-24 ani de asemenea s-a redus cu 48,5 mii persoane sau cu 2,3 puncte procentuale. Doar în cazul tinerilor în vîrstă de 25-29 ani se atestă o creştere cu 8,2 puncte procentuale.
Şomajul în rîndul tinerilor înregistrează valori mai mari comparativ cu alte grupe de vîrstă sau media la nivel de ţară. Patru din zece șomeri sînt tineri.

Asigurarea cu apă potabilă
Oficiul Avocatului Poporului: În prezent în Moldova resursele de apă disponibile sunt la un nivel critic ceea ce afectează capacitatea de dezvoltare a țării.
Calitatea apei potabile, accesul la ea continuă să rămînă una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Specialiştii Centrului Naţional de Sănătate Publică (CNSP) califică calitatea apei în Moldova drept „constant joasă”. Cea mai gravă situaţie se atestă în localităţile rurale, unde principala sursă de apă sînt fîntînile. Potrivit CNSP, circa 61% din apeductele legate de sursele subterane de apă şi aproximativ 84% a apei din fîntîni nu corespund normelor sanitare după componenţa chimică. Astfel, apa conţine o cantitate sporită de fluor, sulfaţi, sulfură de hidrogen şi alte elemente chimice. Calitatea apei potabile din sursele subterane nu corespunde nici după indicii bacteriologici.
Apa disponibilă în prezent în Moldova este aproximativ de 500m3 pe cap de locuitor pe an sau chiar mai puțin, ceea ce plasează Moldova în categoria țărilor în care ”apa este insuficientă”.

Pragurile recomandate la nivel sigur de disponibilitate a apei dulci regenerabile. Dacă volumul de apă disponibilă este mai mic de 1.000m3/locuitor/an, lipsa apei poate împiedica dezvoltarea economică și poate afecta sănătatea și standardul de viață al populației. În prezent în Moldova resursele de apă disponibile sunt la un nivel critic ceea ce afectează capacitatea de dezvoltare a țării.
Resursele de apă din Republica Moldova sînt sensibile la schimbările climatice atît din punct de vedere al cantității, cît și al calității. Conform estimării, resursele de apă de suprafață disponibile se vor diminua cu 16-20% pînă în anul 2020. Aceasta înseamnă că siguranța alimentării cu apă a tuturor utilizatorilor va fi periclitată în anul 2020, cînd intensitatea folosirii apei va atinge 100%.